O serie de 6 ateliere de consultare on-line au fost organizate în perioada 19 – 23 octombrie 2020, în contextul finalizării Analizei Teritoriale, document strategic elaborat în cadrul procesului de Programare aferent viitorului Program Interreg dintre România și Ungaria (2021-2027).
La aceste ateliere au participat peste 160 de persoane, reprezentând autorități locale și regionale, instituții publice și ONG-uri din cele 8 județe din zona Programului, precum și autorități centrale relevante din ambele țări partenere, din domenii cum sunt administrația publică, protecția mediului, transporturile, educația, asistența medicală, mediul economic, academic și altele.
În timpul evenimentelor au fost împărtășite informații și cunoștințe valoroase între participanți și experții în programare, contribuind astfel la formarea unei imagini de ansamblu a nevoilor reale din domeniul Programului. Experții în domeniul programării au prezentat principalele constatări ale unui complex proces de analiză a datelor statistice (provenite în principal din surse europene, dar și din statistici naționale) și a strategiilor locale/regionale/naționale existente. De asemenea, cu ajutorul a peste 120 de indicatori, au fost identificate principalele puncte forte, puncte slabe, oportunități și amenințări, structurate în raport cu fiecare dintre cele 5 obiective de politică propuse de noul cadru de reglementare al UE. Deși se bazează pe un volum considerabil de date, Analiza Teritorială trebuie completată cu contribuții din “viața reală”, printr-o analiză aprofundată a datelor locale, pentru a identifica amenințările comune, obstacolele care împiedică cooperarea transfrontalieră și cele mai bune soluții pentru a reduce lacunele existente, pentru a depăși împreună provocările. Acesta a fost, de fapt, scopul principal al atelierelor de consultare.
În plus, atât experții în programare, cât și participanții la ateliere au subliniat importanța elaborării unui program de cooperare care să aibă atât un caracter transfrontalier puternic, cât și complementarități și sinergii cu alte programe/oportunități de finanțare din zonă.
De asemenea, în completarea informațiilor colectate în cadrul atelierelor, participanții au fost invitați să prezinte toate datele relevante disponibile la nivel local/regional și chiar național, orice strategie recent actualizată și să împărtășească direcțiile viitoare de dezvoltare avute în vedere la nivel instituțional.
Discuțiile constructive au evidențiat mai multe priorități comune pentru viitorul program. Managementul deșeurilor (economie circulară, energie din surse regenerabile) și gestionarea comună a riscurilor (schimbări climatice, inundații, cutremure), gestionarea în comun a zonelor protejate și a zonelor riverane sunt o parte din direcțiile identificate de ambele țări partenere ca fiind de cea mai mare importanță, abordate în cadrul Obiectivului de Politică 2 – o Europă mai verde.
Infrastructură și servicii de asistență medicală mai bune, incluziunea categoriilor defavorizate, fenomenul de depopulare, educația sunt domenii importante care, având în vedere criza actuală generată de Covid-19 și impactul considerabil al acesteia, nu doar asupra zonei vizate, ci și la nivelul Uniunii Europene, trebuie considerate ca fiind prioritare în cadrul Obiectivului de Politică 4 – o Europă mai socială. Deși patrimoniul cultural și atracțiile turistice din zona Programului au un potențial ridicat, corelarea între indicatorii Programului și cei ai proiectelor pare dificilă. În plus, în contextul actual și cel mai probabil apropiat, trebuie depășite mai multe obstacole în ceea ce privește impactul și sustenabilitatea unor astfel de inițiative.
Prezența unor centre universitare importante în zonă, de ambele părți ale frontierei, precum și creșterea investițiilor străine directe reprezintă un potențial important pentru cercetare și inovare, pentru inițiativele TIC și digitalizare, în cadrul Obiectivului de Politică 1 – o Europă mai inteligentă.
În ceea ce privește conectivitatea în contextul Obiectivului de Politică 3 – o Europă mai conectată, principalele obstacole identificate au fost rețeaua feroviară deficitară din zonă și statutul diferit în ceea ce privește apartenența la spațiul Schengen din cele două țări partenere. Cu toate acestea, dezvoltarea serviciilor publice transfrontaliere și a rețelelor digitale sunt considerate oportunități de cooperare.
De asemenea, au fost prezentate și discutate pe scurt oportunitățile și amenințările care ar putea fi abordate în cadrul Obiectivului de Politică 5 – o Europă mai apropiată de cetățeni, cu accent pe nevoile reale existente de ambele părți ale frontierei și pe posibilitatea de a răspunde în comun acestor nevoi.
Participanții au exprimat un interes ridicat pentru ambele Obiective Specifice Interreg (ISO) și chiar a fost menționată o idee de proiect strategic. ISO1- O mai bună guvernanță Interreg, care are o adresabilitate mai largă în comparație cu ISO2- o Europă mai sigură, reprezentând o mare oportunitate de a spori capacitatea instituțională și cooperarea dintre părțile interesate la nivel local, de a completa lipsa datelor statistice prin dezvoltarea de baze de date comune. De asemenea, structurile naționale relevante ar putea coopera pentru identificarea unor posibile soluții pentru depășirea obstacolelor juridice și administrative.
Toate contribuțiile și informațiile relevante colectate în cadrul atelierelor, precum și cele puse în continuare la dispoziția experților în programare, vor fi integrate în versiunea finală a Analizei Teritoriale, pentru pregătirea unui document coerent și cuprinzător, pe baza căruia urmează să fie elaborat viitorul Program de cooperare.
