Asigurarea accesului la servicii medicale este crucială pentru o viață de calitate, mai ales în regiunea de la granița româno-maghiară, unde aproape 4 milioane de locuitori depind de peste 70 de spitale localizate în zonele urbane.
Cu mai mult de șapte ani în urmă, la momentul conturării strategiei de finanțare pentru Programul Interreg V-A România-Ungaria, remedierea stării precare a infrastructurii spitalelor și a echipamentelor medicale învechite a devenit o prioritate.
Ca urmare, o parte semnificativă a bugetului programului, care depășește 62 de milioane de euro din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), a fost alocată pentru dezvoltarea infrastructurii medicale, consolidarea capacităților și armonizarea calității serviciilor medicale de ambele părți ale graniței.
Astăzi, suntem mândri să vedem rezultate concrete. În Timișoara, unul dintre cele mai mari orașe din România și cel mai mare din regiunea de frontieră, vechea maternitate funcționa într-o clădire construită la începutul secolului trecut. Programul Interreg V-A România-Ungaria a finanțat cea mai modernă maternitate din regiune, prima maternitate publică construită în Timișoara în ultimii 50 de ani. Această clinică de ultimă generație, cu peste 120 de paturi, dispune de facilități de vârf, inclusiv servicii de fertilizare in vitro (cele mai moderne din România), servicii ginecologice, chirurgie laparoscopică și histeroscopică, obstetrică fiziologică și îngrijire intensivă, făcându-o o unitate medicală de pionierat în regiune.
În cadrul inițiativei strategice ROHU 443-BABYROHU, construcția Maternității Timișoara a început în vara anului 2021 și a fost finalizată recent. Deși noua maternitate este gata, se estimează că mamele și bebelușii vor începe să primească îngrijirea necesară in noua locație începând cu luna iunie 2024.
Proiectul a fost implementat de Consiliul Județean Timiș, Universitatea din Szeged și Spitalul Clinic Județean de Urgență "Pius Brînzeu" din Timișoara și a beneficiat de peste 11,7 milioane de euro finanțare din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR).
Proiectul BABYROHU a fost, de asemenea, prezentat ca un exemplu de bună practică printre proiectele de cooperare transfrontalieră pe website-ul Comisiei Europene. Citiți articolul complet pe website-ul CE aici.
La solicitarea Comisiei Europene, Programul Interreg VI-A România-Ungaria invită părțile interesate și cetățenii să se alăture unei ample consultări publice pentru conturarea cooperării transfrontaliere dintre România și Ungaria post 2027.
Contribuția dumneavoastră va influența planurile viitoare ale Comisiei Europene privind Politica de Coeziune și programele Interreg, ghidând prioritățile și finanțarea destinată zonei Programului Interreg România-Ungaria, pentru următoarea perioadă de programare.
Puncte cheie:
Interreg promovează coeziunea și integrarea între regiunile europene, stimulând, printre altele, parteneriate transfrontaliere care să ducă la dezvoltare economică și socială și la crearea unor condiții de mediu mai bune.
Programul Interreg VI-A România-Ungaria (Programul ROHU), finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), alocă peste 175 de milioane de EUR pentru proiecte în domenii precum protecția mediului, prevenirea riscurilor, energie regenerabilă, sănătate, turism și cultura și o mai bună guvernanță. Proiectele ROHU au un impact semnificativ în întreaga zonă a Programului, acoperind opt județe – patru în România (Arad, Bihor, Satu Mare și Timiș) și patru în Ungaria (Békés, Csongrád-Csanád, Hajdú-Bihar și Szabolcs-Szatmár-Bereg).
Alăturați-vă nouă pentru conturarea unui viitor mai bun
Primul apel deschis pentru proiecte HARD a atras o atenție semnificativă, rezultând în 127 de aplicații depuse până la termenul limită, pe 26 ianuarie 2024.
Proiectele vizează diferite domenii. Acestea includ 56 de propuneri de proiecte în domeniul culturii și turismului (OS 4.6), 24 în domeniul biodiversității (OS 2.7), 16 în domeniul energiei regenerabile (OS 2.2), 14 vizează îngrijirea sănătății (OS 4.5) și 9 adaptarea la schimbările climatice (OS 2.4). De asemenea, au fost depuse 8 propuneri de proiecte, de tip people-to-people, în cadrul obiectivului specific Interreg 6.3.
Cu un buget total de 53.521.942 de euro, din care 42.817.554 de euro din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), lansarea primului apel deschis pentru propuneri, la 28 iunie 2023, a marcat un moment crucial pentru Programul Interreg VI-A România-Ungaria. Apelul a fost împărțit în două componente - proiecte SOFT (care nu includ elemente de infrastructură care să necesite autorizație de construire) și proiecte HARD (pentru care este necesară obținerea autorizație de construire).
Până la primul termen de depunere, la 27 septembrie 2023, au fost depuse 170 de propuneri pentru proiecte SOFT, care sunt în prezent în curs de evaluare. Astfel, numărul total de propuneri de proiecte în cadrul primului apel deschis al Programului ajunge la 297.
În perioada următoare, procesul de evaluare a propunerilor de proiecte SOFT și HARD se desfășoară simultan. Pentru a afla mai multe detalii, vă invităm să urmăriți website-ul și platformele de socializare ale Programului.
Diversitatea proiectelor și ideilor inovatoare depuse conturează un viitor promițător pentru cooperarea transfrontalieră și pentru obținerea de rezultate cu impact. Alăturați-vă demersului pentru încurajarea schimbărilor pozitive în aria Programului Interreg VI-A România-Ungaria!
Un instrument practic de management pentru implementarea Programului Interreg VI-A România-Ungaria, Planul de Evaluare (EvalPlan), a fost elaborat de către Autoritatea de Management (AM), în colaborare cu Autoritatea Națională (AN), în conformitate cu prevederile art. 35 din Reg. (UE) 1059/2021 și având la bază contribuțiile Unității de Evaluare. Acesta a fost aprobat de către Comitetul de Monitorizare prin Decizia nr. 4, datată 28 decembrie 2023.
Documentul stabilește strategia de evaluare pentru întreaga perioadă de implementare a Programului, ținând cont de legislația europeană relevantă și de recomandările furnizate de Serviciul de Asistență pentru Evaluare al CE, având ca obiectiv evaluarea acestuia atât din punct de vedere al performanței (eficiență, eficacitate, relevanță, coerență, incluziune și nediscriminare), cât și al efectelor (impact, sustenabilitate, valoare adăugată UE, vizibilitate și contribuția la obiectivele strategice ale UE).
Obiectivele Planului de Evaluare sunt:
Detalii AICI!
Ieri, 12 decembrie 2023, Programul Interreg V-A România-Ungaria și-a încheiat oficial perioada de implementare, în cadrul Evenimentului Anual organizat în Baktalórántház, Ungaria.
Reprezentanți ai Comisiei Europene, Autorității de Management și Autorității Naționale, precum și beneficiari ai Programului ROHU V-A, s-au reunit pentru a sărbători realizările celor 7 ani de cooperare româno-ungară și eforturile comune depuse pentru îmbunătățirea dezvoltării regiunii transfrontaliere.
Începând cu noiembrie 2016, ROHU V-A a organizat anual evenimente de promovare a proiectelor finanțate și a rezultatelor acestora. Aceste evenimente au urmărit, în principal, să aducă programul mai aproape de publicul larg și să evidențieze beneficiile cooperării transfrontaliere.
În acest an, la sfârșitul perioadei de programare 2014-2020, a sosit momentul de a analiza retrospectiv întreaga activitate, acesta fiind și subiectul principal al agendei Conferinței de închidere.
Deschis de gazda evenimentului, domnul Oszkár SESZTÁK, președintele Consiliului Județean Szabolcs-Szatmár-Bereg, întâlnirea a reunit peste 100 de participanți, întâmpinați și de reprezentanții Programului.
În discursul său de întâmpinare, doamna Anna-Monika MODZELEWSKA, responsabilul de program în cadrul Unității de Cooperare Teritorială 2 DG Regio (Comisia Europeană), a apreciat eforturile remarcabile ale tuturor celor implicați, depuse în vederea obținerii celor mai bune performanțe în implementarea proiectelor și a Programului, în pofida circumstanțelor nefavorabile cauzate de criza pandemică și de războiul din Ucraina. În plus, a subliniat importanța cheltuirii fondurilor alocate prin Program, până la 31 decembrie 2023.
Doamna Camelia COPORAN, Director General, Direcția Generală Cooperare Teritorială Europeană (Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, România) și Șef al Autorității de Management a comemorat începuturile cooperării ROHU V-A, și-a exprimat recunoștința față de reprezentanți ai structurilor Programului și ai beneficiarilor pentru dedicarea și angajamentul de care au dat dovadă, precum și speranța în continuarea colaborării în cadrul „parteneriatului pentru un viitor mai bun".
În numele Autorității Naționale, doamna Nikoletta HORVÁTH, șef de departament, Departamentul pentru Programe Interreg transfrontaliere (Ministerul Afacerilor Externe și Comerțului, Ungaria) a subliniat contribuția valoroasă a comunităților locale în implementarea cu succes a actualului Program și a făcut referire la viitoarea perioadă de programare 2028-2035, care ar trebui să se concentreze pe promovarea interesului regional la nivel european prin utilizarea unei abordări de jos în sus în elaborarea reglementărilor relevante.
Călătoria ROHU V-A - rezultatele obținute la nivel de proiect și de Program, precum și impactul semnificativ în comparație cu resursele mai degrabă limitate - a fost ilustrată de către dna Monica TEREAN, Șef al Secretariatului Comun, prin realizările emblematice, fie ele tangibile (cum ar fi secții medicale, uzine de apă, drumuri sau piste de biciclete noi/modernizate, vehicule de intervenție în cazuri de urgență, centre de vizitare, zone mai bine protejate, centre de formare sau de afaceri), sau intangibile (acces la servicii medicale îmbunătățite, populație protejată prin servicii de intervenție de urgență îmbunătățite, nivel crescut de cooperare transfrontalieră etc.).
Întruchipând cel mai bine spiritul de cooperare, care reprezintă însăși esența programelor Interreg, 8 din cele 33 de proiecte de tipul people-to-people, implementate în cadrul Interreg V-A România-Ungaria au fost invitate să își prezinte realizările.
Participanții au aflat pe rând despre: prevenirea consumului de droguri (ROHU180 - No Drugs), o mai bună abordare a fenomenului migrației la granița româno-ungară (ROHU183 - Safe Border, Safer Life), includerea tinerilor ca grup social cheie în construirea unei cooperări durabile și active (ROHU256 - Cross border youth community), evenimentele comune organizate în domeniile culturii și sportului (ROHU268 - Joint communities), tradițiile, cultura și istoria comunității slovace (ROHU271 - Minority Question), soluțiile inovatoare la probleme comune legate de incluziunea socială a comunităților marginalizate (ROHU 277 - Chess Start Ro-Hu), promovarea diversității culturale și a tradițiilor comune prin intermediul evenimentelor artistice (ROHU280 - Co-cultured), și nu ultimul rând despre soluții noi, digitale, pentru a oferi acces la patrimoniul cultural digitalizat și pentru a disemina cunoștințele despre istoria și cultura regiunii (ROHU297 - Modelul deschis al unei baze de date muzeale digitale).
Rezumând lecțiile învățate în cadrul programelor anterioare de cooperare RO-HU și, în același timp, previzionând tendințele și abordările viitoare pe baza concluziilor desprinse în contextul recent, doamna Livia BANU, Director Executiv al Biroului Regional de Cooperare Transfrontalieră Oradea pentru Frontiera România-Ungaria, a evidențiat schimbarea accentului de pe proces pe rezultate, importanța îmbunătățirii rezilienței și iminenta (r)evoluție către un viitor mai simplu, mai intens, dar cel mai probabil diferit.
La încheierea ROHU V-A, dorim să transmitem felicitări tuturor și fiecărui proiect ROHU în parte, exprimându-ne recunoștința față de toți beneficiarii și sperând în continuarea acestei frumoase colaborări.
De asemenea, am dori să mulțumim în mod special colegilor noștri de la InfoPoint pentru organizarea de excepție, precum și tuturor participanților pentru că au fost parte a acestui eveniment important în viața Programului Interreg V-A România-Ungaria.
Ne vedem cu toții în contextul Programului Interreg VI-A România-Ungaria!
Vă aducem la cunoștință că termenul de depunere a aplicațiilor pentru primul Apel deschis, pentru propuneri de proiecte HARD a fost prelungit până la data de 26.01.2024, ora 17:00 (EET) // 16:00 (CET).
Conform acestei modificări, pachetul aplicației pentru primul Apel deschis a fost revizuit. Corrigendum-ul nr. 1 împreună cu versiunea actualizată a Ghidului Aplicantului aferent primului Apel deschis poate fi accesat aici.
Potențialii aplicanți sunt rugați să ia la cunoștință modificarea și să își pregătească cererile în conformitate cu aceasta.
05.12.2023
Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Oradea pentru Granița România-Ungaria, în calitate de autoritate contractantă, lansează un apel pentru evaluatori, în vederea constituirii unui grup de experți externi, în contextul Programului Interreg VI-A România-Ungaria.
Se caută profesioniști care au bune cunoștințe în cel puțin unul dintre Obiectivele Specifice finanțate în cadrul Programului și experiență în efectuarea evaluării calitative (sau echivalent) a propunerilor de proiect finanțate în cadrul programelor naționale, europene sau internaționale, ideal în programele de cooperare transnațională/interregională/transfrontalieră.
Procesul de evaluare tehnică și financiară a propunerilor de proiecte depuse în cadrul Primului Apel Deschis pentru proiectele SOFT (normale și de tip people-to-people) se va desfășura exclusiv online, utilizând sistemul electronic de monitorizare comun al Programului (Jems).
Experții interesați, care îndeplinesc cerințele Caietului de Sarcini (descarcă) trebuie să depună ofertele, în calitate de persoane juridice, prin e-mail, la adresa joint.secretariat@brecoradea.ro, nu mai târziu de 13 octombrie 2023, ora 17:00 EET.
Declaratiile si acordurile solicitate la depunere pot fi descarcate de aici.
Pentru informații suplimentare, vă rugăm să contactați Secretariatul Comun al Programului Interreg VI-A România-Ungaria (e-mail: joint.secretariat@brecoradea.ro, telefon: +40 259 473 174).
In data de 28 iunie 2023, Programul Interreg VI-A România-Ungaria a lansat primul apel deschis, incluzând două componente – proiecte soft (care nu includ elemente de infrastructură care să necesite autorizație de construire), respectiv proiecte hard (pentru care este necesara obținerea autorizației de construire). Bugetul total al apelului este de 53.521.942 EUR, din care 42.817.554 EUR reprezintă finanțare FEDR.
În cadrul apelului, au existat termene diferite pentru cele două componente; propunerile de proiecte hard pot fi depuse până la data de 27 decembrie 2023, în timp ce pentru cele soft, termenul a fost 27 septembrie 2023.
După închiderea componentei pentru propuneri de proiecte soft, în cadrul Programului Interreg VI-A Romania-Ungaria au fost depuse 170 de propuneri de proiecte, în domeniile energiei regenerabile (obiectivul specific OS 2.2) – 7 propuneri de proiect, adaptării la schimbările climatice (OS 2.4) – 14 propuneri de proiect, biodiversității (OS 2.7) – 16 propuneri de proiect, îngrijirii sănătății (OS 4.5) – 15 propuneri de proiect, culturii și turismului (OS 4.6) – 21 propuneri de proiect. De asemenea, au fost depuse 97 propuneri de proiect vizând acțiuni de tip people-to-people, în cadrul obiectivului specific Interreg 6.3.
În perioada următoare se va derula procesul de evaluare a propunerilor de proiecte soft depuse. Vă invităm să urmăriți website-ul Programului https://interreg-rohu.eu pentru a afla mai multe detalii.
Pentru a completa corespunzător secțiunea de co-finanțare din Jems, vă punem la dispoziție un instrument special conceput să vă ajute să definiți corect sumele și procentele aferente, pe surse de finanțare, din bugetul partenerului.
O atenție deosebită trebuie acordată respectării limitelor bugetare FEDR la nivel de proiect (2 milioane EUR pentru P1 și 2 și 200.000 EUR pentru P3).
În cazul în care aveți în vedere un proiect al cărui buget TOTAL depășește 2,5 milioane /250.000 EUR diferența va fi acoperită din surse proprii. Aceasta înseamnă că se va aplica un procent diferit de cofinanțare FEDR (față de cel obișnuit de 80%), iar cofinanțarea națională nu va depăși:
Pentru a completa/verifica secțiunea relevantă din Jems, vă rugăm să utilizați acest tabel.
Succes în completarea aplicațiilor!
Pentru a fi în contact cu potențialii solicitanți din cadrul Apelului activ și pentru atinge un număr cât de mai mare de participanți, începând din luna septembrie, și până la închiderea Apelului 1 Deschis, respectiv 27 decembrie, Secretariatul Comun și Punctele de Informare vă invită să participați la sesiuni de întrebări și răspunsuri (Q&A), organizate în mediul online.
Evenimentele sunt menite să ofere răspunsuri în timp real la întrebări legate de oportunitățile de finanțare disponibile, criteriile de eligibilitate, limitele de buget și durată de implementare a proiectelor, anexele aferente Cererii de finanțare, modul de completare a Cererii în Jems, precum și alte aspecte importante privind regulile Apelului.
Acestea se vor desfășura în perioada 06.09.2023-14.12.2023, de regulă, în fiecare zi de miercuri (în limba română), respectiv joi (în limba ungară), între orele 11.00-12.00 EET/10.00-11.00 CET.
Cei interesați vor putea accesa platforma online, prin intermediul link-ului furnizat atât pe site-ul Programului, cât și pe paginile de socializare, cu 15 minute înainte de fiecare eveniment.
Pentru eficientizarea demersului, pe adresa joint.secretariat@brecoradea.ro pot fi transmise întrebări în avans, la care se vor oferi răspunsuri în cadrul sesiunii imediat următoare.
Totodată, avem plăcerea să vă anunțăm că pe site-ul Programului este disponibilă înregistrarea prezentării susținute în cadrul sesiunilor de informare dedicate primului Apel Deschis, organizate în cursul lunii iulie.
Vă așteptăm în număr cât mai mare și vă dorim succes în elaborarea propunerii de proiect!
Noul Bauhaus European va fi o forță motrice pentru a da viață " Pactului Verde " european într-un mod atractiv, inovator și centrat pe factorul uman. Va fi o mișcare bazată pe durabilitate, accesibilitate și estetică, pentru a aduce Pactul Verde european mai aproape de oameni și pentru a face ca reciclarea, energiile regenerabile și biodiversitatea să devină naturale. - Ursula von der Leyen, Președintele Comisiei Europene
Valorile fundamentale și principiile de lucru ale cadrului inovator al Noului Bauhaus european (NEB) acționează ca un nou principiu orizontal în cadrul programului Interreg ROHU VI-A.
Acest ghid oferă o prezentare generală a Noului Bauhaus European inițiat de Comisia Europeană cu scopul de a îmbina durabilitatea, funcționalitatea și estetica, prin reunirea cetățenilor și a experților, a artei și a științei, a teoriei și a practicii pentru a crea schimbări pozitive pentru un viitor verde mai viabil și mai durabil.
NEB este un instrument interdisciplinar, bazat pe aceste 3 valori fundamentale și creează o punte între 4 axe tematice:
Punerea în practică a principiilor NEB este, de asemenea, extrem de importantă în programele de cooperare transfrontalieră: în regiunile de frontieră sunt necesare dezvoltări durabile care să se bazeze pe utilizarea cu valoare adăugată a caracteristicilor locale și care să fie acceptate și susținute de comunitatea locală.
Prin urmare, scopul acestei publicații este de a ajuta solicitanții din cadrul programelor de cooperare transfrontalieră să planifice și să implementeze proiecte care să fie în concordanță cu inițiativa NEB, să accepte valorile sale fundamentale și să respecte principiile sale de lucru.
Ghidul oferă ajutor prin furnizarea de răspunsuri la întrebări cum ar fi:
Elaborarea unui proiect NEB necesită un proces participativ, un angajament pe mai multe niveluri și o abordare trans-disciplinară, care acționează ca un cadru procedural. Acestea este, de asemenea, prezentat în detaliu în document.
În plus, ghidul conține mai multe exemple de bune practici premiate și o listă de verificare care să vă ajute să evaluați măsura în care propria inițiativă corespunde așteptărilor și valorilor NEB.
Pentru mai multe exemple de proiecte și detalii suplimentare despre NEB, citiți Compasul NEB, disponibil aici.
Pentru a sprijin potențialii aplicanți în completarea formularului Cererii de finanțare în Jems, vă invităm să participați la instruirile organizate online, în perioada 21-23.08.2023, conform calendarului de mai jos.
→ Luni, 21 august: 11.00 EET/10.00 CET & 15.00 EET/14.00 CET - limba EN
→ Marți, 22 august: 10.00 EET - limba RO & 14.00 CET - limba HU
→ Miercuri, 23 august: 10.00 CET - limba HU & 14.00 EET - limba RO
Vă rugăm să utilizați acest link pentru a vă înregistra la sesiunea online relevantă.
Pe websiteeste disponibil și un tutorial video privind utilizarea Jems. Îl puteți viziona aici.
Autoritatea de Management (AM) a Programului Interreg V-A România-Ungaria a inițiat și a obținut aprobarea revizuirii Programului de cooperare (PC). Versiunea actualizată a Programului reflectă, în principal, realocarea fondurilor între Axele Prioritare (AP), ca urmare a deciziei Comitetului de Monitorizare (CM) privind angajarea fondurilor FEDR disponibile.
Pentru a asigura cele mai bune performanțe posibile ale Programului ROHU, CM a decis să utilizeze FEDR economisit și/sau necontractat, în primul rând, pentru a acoperi sumele supracontractate și, apoi, pentru a acorda finanțare suplimentară proiectelor strategice în curs de implementare, pe baza cererilor de finanțare suplimentară depuse fie pentru cheltuieli deja efectuate și plătite în legătură cu implementarea proiectelor, fie pentru activități noi, complementare, menite să sporească impactul proiectelor asupra rezultatelor.
Realocarea fondurilor între AP a dus la necesitatea de a modifica în mod corespunzător valoarea-țintă a indicatorilor aferenți.
Programul de cooperare revizuit și anexele sale sunt disponibile mai jos:
Identificarea de parteneri de proiect poate fi o provocare, în special pentru cei care sunt „nou-veniți” în Program. Pentru a veni în sprijinul acestora, au fost organizate evenimente dedicate, în mediul online, structurate pe Prioritățile finanțate în cadrul primului Apel Deschis, acum activ.
Astfel, în 27 iulie 2023, au avut loc două întâlniri, în cadrul cărora au fost prezentate idei de proiecte menite să își aducă contribuția la o zonă de frontieră ROHU mai verde și mai socială, prin identificarea celor mai bune soluții la provocările comune, în cadrul unor parteneriate puternice.
A doua zi, 28 iulie 2023, evenimentul a adresat idei de proiecte de tipul people-to-people, care abordează cooperarea la nivelul cel mai de bază și contribuie la consolidarea comunităților și colaborării între cetățenii de pe ambele părți ale frontierei.
Cele trei evenimente au reunit peste 60 de potențiali solicitanți, care și-au exprimat intenția de a implementa împreună proiecte Interreg cu parteneri transfrontalieri care împărtășesc aceleași nevoi, aducând astfel valoare adăugată calității vieții comunităților care trăiesc în zona de graniță.
Câțiva dintre ei au avut noroc și și-au găsit partenerul/partenerii printre participanți. Cei care nu au reușit să formeze un parteneriat și sunt încă în căutarea unui partener de proiect, sunt invitați să introducă idei de proiecte și date de contact în Instrumentul pentru identificare de parteneri și să consulte baza de date existentă.
Vă dorim succes în scrierea aplicației și nu ezitați să contactați Secretariatul Comun sau Punctele de Informare, pentru sprijin în identificarea unui partener transfrontalier, în cazul în care lista disponibilă în baza de date nu este suficientă.
În contextul primului Apel deschis pentru propuneri de proiecte, lansat pe 28 iunie 2023 în cadrul Programului Interreg VI-A România-Ungaria, pentru a crea cererea de finanțare aferentă propunerii de proiect, potențialii aplicanți ROHU sunt rugați să utilizeze exclusiv link-ul Jems furnizat pe site-ul Programului. Având în vedere că o serie de Programe Interreg au apeluri de propuneri de proiecte active, care utilizează același sistem electronic (Jems) pentru depunerea cererilor de finanțare, o atenție deosebita se va acorda elementelor de identificare ale Programului Interreg VI-A ROHU (logo-ul și adresa aplicației Jems trebuie să conțină abrevierea ROHU).
Link-ul de pe site-ul Programului deschide interfața sistemului Jems, afișând logo-ul Programului ROHU. După înregistrarea în sistem, prin crearea unui cont, se va putea deschide o aplicație pentru proiect, sub un ID generat automat de sistem, de forma: ROHUXXXXX.
Totodată, Programul recomandă aplicanților să consulte în prealabil Manualul JEMS ROHU, special dezvoltat pentru a ghida aplicanții ROHU pe tot parcursul procesului de depunere. Documentul oferă indicații pas cu pas cu privire la modul de completare a câmpurilor aplicației în sistem, inclusiv prin capturi de ecran ilustrative.
Prin intermediul asistenței tehnice de tip helpdesk, pot fi solicitate informații suplimentare privind procesul de depunere, dacă este cazul, trimițând întrebări pe adresa joint.secretariat@brecoradea.ro.
Pentru a facilita generarea proiectelor de cooperare transfrontalieră ROHU, pe site-ul Programului este disponibil un instrument, care să ajute solicitanții să identifice un partener de cealaltă parte a graniței, iar Programul să creeze o bază de date de contacte cuprinzătoare, pentru diseminarea informațiilor legate de Program.
Astfel, în perioada 20.07.2023 – 25.07.2023, solicitanții interesați sunt invitați să completeze și să trimită formularul online, exprimându-și interesul față de unul dintre Obiectivele Specifice finanțate în contextul Primului Apel Deschis de propuneri de proiecte. În cazul în care un solicitant intenționează să depună mai multe propuneri de proiecte în cadrul unor Obiective Specifice diferite, se va completa câte un formular pentru fiecare dintre acestea.
În funcție de interesul exprimat pentru un anumit Obiectiv Specific, în perioada 26-31.07.2023 vor fi organizate întâlniri online dedicate identificării de parteneri, vizând fie Prioritatea corespunzătoare, fie Obiectivul Specific relevant.
În urma procesului de înregistrare, calendarul (date și ore programate) evenimentelor online va fi redactat și postat pe site-ul Programului.
Link-ul de acces la evenimentul relevant va fi furnizat în timp util, la adresa de e-mail indicată în formularul de înregistrare, conform interesului exprimat pentru un anumit Obiectiv.
Ne vedem în curând online!
Caravana InfoDay ROHU VI-A, organizată în perioada 03 - 13 iulie în toate cele 8 reședințe de județ din aria programului, a suscitat un mare interes: la evenimente alăturându-se 288 de participanți.
Prezentarea Primului Apel Deschis activ (linkul de descărcare de mai jos) a oferit potențialilor solicitanți informații complete despre cerințele, orientările și obiectivele specifice ale Apelului.
Pentru a se asigura că participanții au înțeles clar procesul de aplicare, regulile de eligibilitate, aspectele legate de buget și cerințele specifice Apelului, în timpul evenimentelor au fost organizate sesiuni de întrebări și răspunsuri, astfel, potențialii solicitanți au obținut o perspectivă mai largă asupra Apelului.
Întrucât învățarea este mai ușoară prin exemple, beneficiarii de proiect ROHU au fost invitați să-și împărtășească experiențele. Aceste interacțiuni de tip poveste au fost foarte apreciate, au facilitat un de schimb de cunoștințe, participanții au putut colecta impresii și valorifica experiențele celorlalți, crescând astfel calitatea propunerilor lor, dar și încurajând un sentiment de comunitate și cooperare între potențialii solicitanți.
Conform sondajelor Slido efectuate în timpul fiecărei zile, proiectele interpersonale (people-to-people) și culturale au generat cel mai mare interes în rândul participanților.
Când au fost întrebați despre primul cuvânt care le vine în minte atunci când se gândesc la cooperarea transfrontalieră, cuvinte cheie precum comunitate, încredere reciprocă, colaborare, beneficii comune, scop comun și dezvoltare au fost menționate de fiecare dată. Ne bucurăm să vedem atât de multe conotații pozitive care definesc și dau valoare adăugată unui proiect ROHU.
Propunerile dumneavoastră de proiecte sunt așteptate cu mare interes!
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Interreg VI-A România-Ungaria, lansează azi, 28 iunie 2023, primul Apel deschis pentru propuneri de proiecte.
Perioade de depunere:
Ce se finanțează?
Se pot depune proiecte care să contribuie la următoarele 6 Obiective Specifice din cadrul celor 3 Priorități ale Programului:
În cadrul Priorității 1: Cooperare pentru o zonă transfrontalieră mai verde și mai rezilientă
Obiectivul Specific (OS) 2.2 - promovarea energiei din surse regenerabile în conformitate cu Directiva (UE) 2018/2001, inclusiv cu criteriile de durabilitate prevăzute în cadrul acesteia;
Obiectivul Specific (OS) 2.4 - promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii riscurilor de dezastre și a rezilienței, ținând seama de abordările ecosistemice;
Obiectivul Specific (OS) 2.7 - creșterea protecției și conservării naturii, a biodiversității și a infrastructurii verzi, inclusiv în zonele urbane, precum și reducerea tuturor formelor de poluare;
În cadrul Priorității 2: Cooperare pentru o zonă transfrontalieră mai socială și mai coezivă
Obiectivul Specific (OS) 4.5 - asigurarea accesului egal la asistență medicală și asigurarea rezilienței sistemelor de sănătate, inclusiv în ceea ce privește asistență medicală primară, precum și promovarea tranziției de la îngrijirea instituționalizată către îngrijirea în familie și în comunitate;
Obiectivul Specific (OS) 4.6 - creșterea rolului culturii și al turismului durabil în dezvoltarea economică, incluziunea socială și inovarea socială;
În cadrul Priorității 3: O cooperare transfrontalieră mai durabilă și mai eficientă, bazată pe comunitate
Obiectivul Specific Interreg (OSI) 6.3 - Consolidarea încrederii reciproce, în special prin încurajarea acțiunilor interpersonale (people to people projetcs);
Cine poate aplica?
Pot beneficia de proiecte finanțate prin program entitățile publice (autoritățile naționale, regionale sau locale), organizațiile echivalente celor de drept public, organizații non-guvernamentale (de exemplu asociații) și grupările europene de cooperare teritorială (GECT). Sunt eligibile pentru finanțare doar proiectele cu parteneriat transfrontalier. Criteriile de eligibilitate pentru aplicanţi, acțiuni și cheltuieli sunt stabilite în Ghidul Aplicantului.
Aria Programului cuprinde județele Arad, Bihor, Satu Mare și Timiș în România, respectiv, Békés, Csongrád-Csanád, Hajdú-Bihar şi Szabolcs-Szatmár-Bereg, în Ungaria.
Procedura de depunere:
Aplicațiile vor fi depuse exclusiv online, prin intermediul sistemului Jems, linkul de acces: https://jems-rohu.mdlpa.ro/.
Pentru mai multe detalii privind Apelul de propuneri de proiecte, vă rugăm să consultați Ghidul Aplicantului și anexele acestuia (https://interreg-rohu.eu/wp-content/uploads/2023/06/Applicants_Guide_package.zip ).
Potențialii aplicanți vor putea participa la evenimente desfășurate în mediul online, menite să-i sprijine în elaborarea și depunerea propunerilor de proiecte, ca de exemplu: forumuri pentru identificare de parteneri, tutorial Jems, sesiuni de întrebări și răspunsuri, etc. Totodată, în perioada în care Apelul va fi activ, Secretariatul Comun (SC) al Programului Interreg VI-A România-Ungaria, va oferi asistență tehnică de tip help-desk. Aplicanții pot adresa SC întrebări cu privire la regulile Apelului cu cel târziu 21 de zile lucrătoare înaintea de termenul de depunere relevant, la adresa de e-mail: joint.secretariat@brecoradea.ro. Răspunsurile la întrebări vor fi publicate pe site-ul Programului, cu cel puțin 11 zile lucrătoare înainte de data limită de depunere corespunzătoare.
În perioada 03–13.07.2023, sunt programate 8 sesiuni de informare, dedicate acestui prim Apel deschis pentru propuneri de proiecte, desfășurate în fiecare dintre județele care compun Aria Programului. Detalii privind evenimentele și formularul de înscriere sunt disponibile aici.
VĂ DORIM SUCCES!
Cu ocazia lansării Primului Apel Deschis de propuneri de proiecte, pentru a sprijini potențialii solicitanți în pregătirea proiectelor care urmează a fi depuse, Secretariatul Comun și Punctele de Informare organizează o serie de evenimente de tip Info Days, în perioada 03 –13 iulie 2023.
Aceste evenimente de informare vor avea loc în fiecare dintre cele 8 reședințe de județ din aria programului și au menirea de a crește gradul de conștientizare a potențialilor solicitanți privind oportunitățile de finanțare, regulile de eligibilitate și cerințele specifice de depunere.
Calendarul și locațiile evenimentelor sunt disponibile mai jos:
| ORAȘ | LOCAȚIE & ADRESĂ | SALA DE CONFERINȚE | DATA |
| ARAD
|
Consiliul Județean Arad | Sala Iuliu Maniu | 03.07.2023, 10.00 - 12.00 |
| TIMIȘOARA | Consiliul Județean Timiș | Sala Multifuncțională | 03.07.2023, 15.00 - 17.00 |
| SZEGED | Consiliul Județean Csongrád-Csanád | Sala Comunitară | 04.07.2023, 10.00 -12.00 |
| BÉKÉSCSABA | Consiliul Județean Békés | Sala de ședințe | 04.07.2023, 15.00 - 17.00 |
| ORADEA | Consiliul Județean Bihor | Sala Mare | 11.07.2023, 11.00 - 13.00 |
| DEBRECEN | Hajdú-Bihar County Council | Sala Mare | 12.07.2023, 10.00 - 12.00 |
| NYIREGYHÁZA | Consiliul Județean Szabolcs-Szatmár-Bereg | Sala Mare | 12.07.2023, 15.00 - 17.00 |
| SATU MARE | Consiliul Județean Satu Mare | Sala Mică | 13.07.2023, 11.00 - 13.00 |
*Toate orele sunt exprimate ca ora locală.
Vă rugăm să consultați Agenda evenimentelor. Limba de lucru a sesiunilor de informare este româna, pentru evenimentele din Romania, respectiv maghiara, pentru evenimentele din Ungaria
Datorită capacității limitate a locațiilor, vă rugăm să delegați maximum doi reprezentanți per instituție. Vă rugăm să vă înscrieți la sesiunea organizată în județul dumneavoastră, completând formularul de înregistrare online, cu cel puțin două zile înainte de data evenimentului la care sunteți interesat să participați.
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Interreg VI-A România-Ungaria, lansează azi, 7 iunie 2023, în consultare publică scurtă (runda a doua), Ghidul Aplicantului aferent primului Apel deschis pentru propuneri de proiecte, versiunea aprobată de către Comitetul de Monitorizare al Programului, în cadrul primei întruniri.
Documentul a fost elaborat cu scopul de a îndruma aplicanții în pregătirea proiectelor și conține detalii privind alocările financiare disponibile pe obiective specifice, elaborarea Cererii de finanțare și a anexelor la aceasta, limitele de buget și durata proiectelor, modul de depunere, criteriile de evaluare și selecție, precum și alte informații utile.
Ghidul Aplicantului, cu anexe, poate fi consultat aici.
Toți cei interesați sunt invitați să participe la acest proces de consultare publică, trimițând propuneri la: joint.secretariat@brecoradea.ro, până în data de 13 iunie 2023, ora 17.00 EET.
Prima reuniune a Comitetului de Monitorizare (CM) a Programului Interreg VI-A România-Ungaria a avut loc luni, 22 mai 2023, în Szeged (Ungaria).
Membrii și observatorii desemnați ai celor două delegații naționale, reprezentând atât instituții publice (centrale, regionale și locale), cât și societatea civilă (mediul academic și ONG-uri), s-au reunit pentru a decide asupra documentelor relevante menite să asigure implementarea corectă și fără probleme a Programului.
Astfel, au fost aprobate prin consens Regulamentul de Procedură al Comitetului de Monitorizare (care stabilește cadrul procedural al CM), Ghidul Solicitantului pentru Primul Apel Deschis de propuneri de proiecte (care prezintă principalele reguli pe care trebuie să le respecte solicitanții în procesul de depunere), precum și Manualul de Identitate Vizuală pentru perioada 2021-2027 (care îi sprijină pe viitorii beneficiari în îndeplinirea responsabilităților în materie de transparență și comunicare).
În perioada următoare, versiunea revizuită a Ghidului Solicitantului va fi lansată în consultare publică timp de 5 zile, după care va urma, la începutul lunii iunie, lansarea oficială a Primului Apel Deschis.
---
Prezentările susținute în cadrul primei întâlniri a Comitetului de Monitorizare pot fi descărcate de mai jos:
Conferința de Lansare a Programului Interreg VI-A România – Ungaria a fost un real succes. Peste 100 de participanți au fost prezenți la evenimentul care a avut loc la Oradea, în România, cu ocazia Zilei Europei.
Organizată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), în calitate de Autoritate de Management, reprezentat de E.S. ministrul MDLPA, domnul Cseke Attila, Conferința a fost onorată de prezența unor invitați de seamă, printre care: E.S ministrul maghiar al Afacerilor Externe și al Comerțului, domnul Szijjártó Péter, E.S. Ambasadorul Ungariei la București, domnul Zákonyi Botond, E.S. Ambasadorul României la Budapesta, domnul Gabriel Șopandă, reprezentanți ai Guvernelor României și Ungariei, precum și reprezentantul Comisiei Europene, domnul Director Slawomir Tokarski.
Printre distinșii participanți s-au numărat actori locali și regionali relevanți din aria programului: președinți și vicepreședinți ai Consiliilor Județene, primarul municipiului Oradea - oraș gazdă a evenimentului - prefectul județului Bihor, directorul general al Agenției pentru Dezvoltare Regională a Regiunii Vest, reprezentanți ai diferitelor instituții implicate în Programe Europene, parteneri actuali și viitori ai Programelor România-Ungaria.
Conferința a fost deschisă de discursurile oficiale ale celor doi reprezentanți ai Guvernului României și al Ungariei și ale reprezentantului Comisiei Europene, prezentați de domnul Dan Bălănescu, șeful Autorității de Management, urmate de discuții în cadrul panelului privind contextul cooperării dintre România și Ungaria, panel moderat de doamna Livia Banu, director executiv al BRECO.
Subiecte precum motivele și domeniul de aplicare, beneficiile și obstacolele în calea cooperării, dar și valorificarea, complementarități și sinergii cu alte programe ale UE sau naționale și contribuțiile aduse de programele Interreg la implementarea strategiilor macro-regionale ale UE, au fost abordate de vorbitorii din cadrul panelului: doamna Camelia Coporan, Director General al Direcției de Cooperare Teritorială Europeană din cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, domnul Dan Bălănescu, Șeful Autorității de Management, domnul Stefanik András, șef de departament în cadrul Ministerului Afacerilor Externe și Comerțului din Ungaria, domnul Viktor Oroszi , Coordonator al Strategiei UE pentru Regiunea Dunării în Ungaria, domnul Iustin Cionca, Președintele Consiliului Județean Arad, domnul Gémes László, Președintele Consiliului Județean Csongrád-Csanád, domnul Zalai Mihály Președintele Consiliului Județean Békés, domnul Mircea Mălan, Vice-președintele Consiliului Județean Bihor, domnul Pajna Zoltán, Președintele Consiliului Județean Hajdú-Bihar, domnul Seszták Oszkár, Președintele Consiliului Județean Szabolcs-Szatmár- Bereg, domnul Pataki Csaba, Președintele Consiliului Județean Satu-Mare, doamna Anna-Monika Modzelewska, DG Regio, Comisia Europeană, domnul Sorin Maxim, Director General al Agenției pentru Dezvoltare Regională a Regiunii de Vest și domnul Sławomir Tokarski Director, REGIO.D, Comisia Europeană.
Detaliile tehnice privind noile oportunități de finanțare susținute prin Program au fost furnizate de doamna Monica Terean, Șeful Secretariatului Comun. Prezentarea a inclus principalele caracteristici ale Programului: scopul, alocarea, prioritățile și obiectivele specifice, acțiunile indicative, tipurile de apeluri și proiecte preconizate, calendarul estimativ pentru lansarea apelurilor etc.
La final, oaspeții au avut ocazia să se bucure de un concert unic de orgă, susținut de domnul Eduard Antal, în Catedrala Romano-Catolică, parte a complexului Palatului Baroc din Oradea.
Conferința de lansare a programului Interreg VI-A România-Ungaria a fost transmisă în direct pe Facebook.
Mulțumiri tuturor celor care au participat la eveniment, fie personal, fie online!
Reprezentanții Guvernului României 🇷🇴, Guvernului Ungariei 🇭🇺 și Comisiei Europene 🇪🇺 și-au confirmat participarea la eveniment, care va continua cu vorbitorii cheie invitați în cadrul panelului și moderat de Dna Livia Banu, director executiv al BRECO, instituția care găzduiește Secretariatul Comun și Controlul de Prim Nivel al Programului Interreg VI-A România-Ungaria.
Aruncă o privire pe agendă și alătură-te nouă live pe Facebook, în 9 mai, de la ora 17.00 EET.
Ne vedem online!
AGENDA Launching Conference 09.05.2023
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației demarează procesul de selecție a partenerilor relevanți cu statut de observator în cadrul Comitetului de Monitorizare pentru Programul Interreg VI-A România-Ungaria 2021-2027, adoptat de Comisia Europenă la 16 decembrie 2022.
ATENTIE: Termenul pentru depunerea documentelor s-a prelungit până la 28 aprilie 2023!
Versiunea oficială a Programului este disponibilă la următorul link: https://interreg-rohu.eu/wp-content/uploads/2023/01/sfc2021-PRG-2021TC16RFCB042-1.1-1.pdf.
Comitetul de Monitorizare pentru Programul Interreg VI-A România-Ungaria (2021-2027) va fi structura bilaterală de tip partenerial, fără personalitate juridică, cu rol decizional strategic în procesul de implementare a Programului Interreg VI-A România-Ungaria (2021-2027) care, conform prevederilor regulamentelor comunitare și ale programului operațional supervizează programul și răspunde de eficiența și calitatea implementării acestuia, fiind format din reprezentanți de la nivel național, regional și local ai celor două state. Detalii despre rolul și activitatea Comitetului de Monitorizare se regăsesc în:
Pentru asigurarea unei reprezentări echilibrate a partenerilor pentru domeniile relevante ale Programului Interreg VI-A România-Ungaria, în conformitate cu prevederile art. 29, alin.1, litera (c) din Regulamentul (UE) 2021/1059 al Parlamentului european și al Consiliului din 24 iunie 2021 privind dispoziții specifice pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană (Interreg) sprijinit de Fondul european de dezvoltare regională și de instrumentele de finanțare externă (FEDR), Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației selectează parteneri cu statut de observator:
Selecția se va realiza pe baza unei Grile de evaluare alcătuită din:
Organizația/ Instituția care îndeplinește criteriile de eligibilitate și va obține punctajul cel mai mare va fi declarată selectată în calitate de observator în cadrul Comitetului de Monitorizare.
1. Pentru selecția organizațiilor non-guvernamentale:
2. Pentru selecția instituției publice de învățământ superior:
Prin urmare, pentru asigurarea unui cadru partenerial de colaborare instituţională Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației invită, în vederea selectării unor parteneri reprezentativi, organizațiile non-guvernamentale/asociațiile/fundațiile interesate reprezentând societatea civilă din domeniul protecției mediului și instituțiile publice de învățământ superior să își exprime interesul pentru participarea la Comitetul de Monitorizare pentru Programul Interreg VI-A România-Ungaria, prin transmiterea la adresa de e-mail: rohu@mdlpa.ro, până la data de: 21 aprilie 2023 a următoarelor documente (recomandăm solicitarea unei confirmări de primire):
ATENTIE: Termenul pentru depunerea documentelor s-a prelungit până la 28 aprilie 2023!
1. Scrisoare de intenție. Aceasta va cuprinde prezentarea informațiilor relevante din prisma criteriilor de eligibilitate și a criteriilor de experiență, precum și numele complet, funcția și datele de contact ale persoanelor desemnate ca observatori (titular și supleant) în cadrul CM;
2. Documentele legale de constituire ale organizației/ instituției. În cazul instituțiilor de învățământ superior indicarea acreditării:
3. Certificat de cazier fiscal și certificat de cazier judiciar al persoanei juridice (sau declarație pe proprie răspundere a reprezentantului legal, cu condiția prezentării certificatelor până în ziua anterioară primei reuniuni a CM).
GRILA DE EVALUARE pentru selectarea ONG-urilor cu activitate în domeniul protecției mediului
| Nr. | Criteriu | Admis | Respins |
| 1. | Organizația este constituită în baza Ordonanței de Guvern nr.26/2000 privind asociațiile și fundațiile, cu modificările și completările ulterioare | ||
| 2. | Organizația are ca domeniu de activitate protecția mediului | ||
| 3. | Organizația nu a făcut obiectul vreunei condamnări pentru o faptă care încalcă legislația |
| Criteriu | Punctaj |
| Organizația are activitate relevantă în domeniul protecției mediului.
Nota: se vor avea în vedere inițiative în domeniul dezvoltării politicilor publice de mediu, proiecte inovative implementate, implicarea în parteneriate cu alți actori relevanți, derularea unor campanii de conștientizare/informare, vizibilitate, alte rezultate deosebite în domeniul protecției mediului, etc |
GRILA DE EVALUARE pentru selectarea instituției publice de învățământ superior
| Nr. | Criteriu | Admis | Respins |
| 1. | Instituție publică de învățământ superior acreditată în România | ||
| 2. | Organizația nu a făcut obiectul vreunei condamnări pentru o faptă care încalcă legislația |
| Criteriu | Punctaj |
| Cele mai relevante 5 proiecte derulate de către instituția de învățământ superior, în domeniile prioritare ale Programului Interreg VI-A România-Ungaria: biodiversitate, resurse regenerabile, situații de urgență, cultură, turism, sănătate, cooperare transfrontalieră. |
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Interreg VI-A România-Ungaria 2021-2027, lansează în consultare publică, astăzi, 7 aprilie 2023, Ghidul Aplicantului aferent primului Apel deschis de propuneri de proiecte.
Documentul este elaborat cu scopul de a sprijini aplicanții în vederea pregătirii proiectelor aferente primului Apel deschis din cadrul Programului. Acesta conține informații privind elaborarea Cererii de finanțare și a bugetului, inclusiv a anexelor, modul de depunere, criteriile de selecție a proiectelor, precum și alte sfaturi utile.
Ghidul Aplicantului și anexele acestuia pot fi consultate aici.
Toți cei interesați sunt invitați să participe la această consultare publică, trimițând propunerile lor la: joint.secretariat@brecoradea.ro, până în data de 7 mai 2023. După consultare, Ghidul Aplicantului va fi aprobat de Comitetul de Monitorizare al Programului Interreg VI-A România-Ungaria.
REGIOSTARS, concursul anual organizat de Comisia Europeană, Direcția Generală Politici Regionale și Urbane (DG REGIO), a ajuns la cea de-a XVI-a ediție. Competiția a devenit de-a lungul anilor o marcă de excelență pentru proiectele finanțate de UE, care au un caracter inovativ și incluziv în ceea ce privește dezvoltarea regională.
În acest context, Autoritatea de Management încurajează beneficiarii de proiecte implementate și finalizate în cadrul Programului Interreg V-A România-Ungaria să participe la acest concurs.
Propunerile pot fi depuse prin intermediul platformei online, până la 31 mai 2023, în cadrul următoarelor categorii tematice:
Câștigătorii fiecăreia dintre cele 6 categorii vor fi selectați de un juriu independent și vor beneficia de o campanie de comunicare locală, gestionată în cooperare cu DG REGIO, pentru promovarea activităților premiate în regiune.
La fel ca în anii precedenți, publicul va avea și el posibilitatea de a vota pentru proiectul finalist preferat, în vederea acordării „Premiului publicului”.
Ceremonia REGIOSTARS de decernare a premiilor va fi organizată la Ostrava (Republica Cehă), pe 16 noiembrie 2023.
Mai multe detalii privind desfășurarea concursului sunt disponibile aici. De asemenea, pentru informații suplimentare privind procesul de depunere a candidaturilor, descrierea categoriilor de premii și modalitatea de acordare a acestora, vă rugăm să consultați Ghidul de aplicare.
Beneficiarii ROHU interesați să participe sunt rugați să contacteze Secretariatul Comun la adresa: joint.secretariat@brecoradea.ro.
Important: Doar proiectele finalizate vor fi luate în considerare. Un proiect finalizat este un proiect care a realizat toate activitățile planificate, a primit contribuția financiară finală și a fost declarat încheiat de beneficiarul proiectului și/sau de Autoritatea de Management.
Peisaje naturale impresionante, habitate neatinse și milioane de specii de animale, această diversitate se deschide în fața noastră atunci când privim dinspre Carpații Occidentali prin defileul râului Crișul Repede spre Parcul Național Criș-Mureș.
Această minunată regiune transfrontalieră este cea care a inspirat Societatea de Binefacere Don Orione Oradea (RO) să își unească forțele cu Direcția Parcului Național Criș-Mureș (HU) și cu Camera de Comerț și Industrie a județului Békés (HU), pentru a implementa împreună proiectul "Provocări comune și cooperare pentru gestionarea patrimoniului natural transfrontalier" (ROHU-7), finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională al Uniunii Europene și de România și Ungaria cu peste un milion de euro, în cadrul Programului Interreg V-A România-Ungaria.
Unul dintre principalele obiective ale proiectului a fost protejarea și promovarea acestor locuri minunate, bogate în biodiversitate, precum și schimbarea atitudinii turiștilor care vizitează aceste locuri în ceea ce privește importanța aprecierii patrimoniului natural și a recreerii active, prietenoase cu mediul înconjurător.
Proiectul a inclus investiții în educația de mediu, crearea de trasee tematice și trasee naturale, activități de conservare a speciilor protejate și de eradicare a speciilor invazive, precum și cursuri de formare privind transferul de cunoștințe.
Partenerul român a construit un refugiu în satul Zece Hotare, (comuna Șuncuiuș), pentru vizitatorii care participă la drumeții pe munte, vizitează peșteri sau pur și simplu doresc să admire frumusețea locului. Refugiul turistic "Belvedere" are și un punct de observare la mare înălțime, oferind vizitatorilor priveliști frumoase și posibilitatea de a organiza programe de educație ecologică. Refugiul turistic este inovator în felul său, deoarece turiștii au intrare liberă în clădire în timpul zilei și al nopții.
De asemenea, au fost luate măsuri specifice pentru a îmbunătăți starea ariilor protejate de pe partea maghiară a frontierei. Restructurarea agriculturii și răspândirea speciilor de plante invazive au transformat și sărăcit regiunea. Proiectul a reușit să contracareze cu succes aceste procese negative, îmbunătățind starea habitatelor și sporind atât biodiversitatea, cât și beneficiile socio-economice oferite de regiune. Rezultatele obținute nu au contribuit doar la conservarea frumuseții peisajului, ci au creat și o valoare turistică.
Proiectul a inclus, de asemenea, dezvoltarea infrastructurii de educație ecologică a Centrului de Vizitare Valea Crișului și a Parcului de Animale din centrul Direcției Parcului Național Criș-Mureș din Sarvas. A fost construită o nouă clădire dedicata educației de mediu, iar traseul natural existent a fost extins cu noi stații interactive. Numărul de vizitatori ai Parcului de Animale Criș-Mureș a crescut treptat de-a lungul anilor, astfel încât mesajul proiectului ajunge la un public mai larg.
Totodată, sub conducerea Camerei Județene de Comerț și Industrie (BMKIK) Békés, a fost modernizat Punctul de Informare Turistică Békéscsaba, extinzându-se astfel gama de servicii și îmbunătățindu-le calitatea. BMKIK a creat o experiență turistică autentică, dezvoltând în același timp o atitudine pozitivă și o atitudine durabilă față de patrimoniul natural (prin participarea la numeroasele conferințe, evenimente și 6 târguri organizate).
BMKIK a elaborat, de asemenea, o Strategie Turistică Comună, iar partenerii monitorizează și pun în aplicare orientările și măsurile de dezvoltare a turismului prevăzute în acest document. Implementarea proiectului a îmbunătățit, de asemenea, capacitatea instituțională a BMKIK.
Cei trei parteneri sunt încrezători că activitatea lor comună va crește semnificativ numărul de vizitatori din zona afectată de proiect pe termen lung. De acum încolo, turiștii, vizitatorii și persoanele, organizațiile și instituțiile interesate de acest domeniu vor putea beneficia de servicii specializate în promovarea turismului în zona transfrontalieră.
Proiectul CBN|ROHU 72 are ca obiectiv principal îmbunătățirea rețelei de cooperare instituționale transfrontaliere, creșterea interoperabilității, capacității de prevenire și diminuarea riscurilor în situații de urgență, prin abordarea riscurilor specifice, asigurarea rezilienței la dezastre și dezvoltarea sistemelor de gestionare a acestora.
În îndeplinirea acestuia, 5 instituții din 3 județe s-au asociat într-un parteneriat în cadrul proiectului cu un buget total de 2.682.782,50 Euro, din care cofinanțare FEDR este de 2.280.365,12 Euro.
Pe parcursul celor 55 de luni de implementare (mai 2019 - noiembrie 2023), partenerii și-au propus să contribuie la creșterea calității managementului riscurilor comune prin: creșterea capacității de intervenție transfrontalieră (obiectiv specific 1), creșterea gradului de pregătire a instituțiilor, cetățenilor, profesioniștilor și voluntarilor pentru abordarea comună a diverselor tipuri de risc (obiectiv specific 2) și îmbunătățirea capacității de reziliență la dezastre în zona transfrontalieră (obiectiv specific 3).
Colaborarea eficientă între cei cinci parteneri, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Managementul Situațiilor de Urgență (BP), Unitatea Administrativ – Teritorială Județul Arad (PP2), Unitatea Administrativ – Teritorială Județul Timiș (PP3), Asociația Euroregională DKMT (PP4) și Asociația de Pompieri Voluntari a orașului Mórahalom (PP5), a avut ca rezultat finalizarea majorității activităților prevăzute în proiect, permițând astfel obținerea următoarelor rezultate:
În intervalul rămas până la sfârșitul proiectului, partenerii vor implementa următoarele activități:
Progresul financiar al proiectului, la data de 01.03.2023, a fost de 1.928.320,58 Euro.
La finalul perioadei de implementare, ca urmare a acțiunilor derulate prin proiectul ROHU-72, 770.906 de persoane din cele 3 județe partenere vor beneficia de o protecție sporită în cazul situațiilor de urgență.
Proiectul “Conservarea, protejarea și promovarea valorilor naturale din zona transfrontalieră Salonta – Békéscsaba, ROHU-14 – The Nature Corner”, lansat în martie 2018, mai are de finalizat doar câteva activități până în 30 iunie 2023, dată care va marca finalul implementării acestuia.
Proiectul are la bază un parteneriat transfrontalier, public-privat, între Primăria Municipiului Salonta (lider de proiect), Asociația Milvus Transilvania Vest, respectiv Primăria Orașului Békés și Asociația Körösök Völgye Natúrpark din Ungaria.
Principalele activități vizează trei direcții: turism, conservarea naturii, educație și conștientizare, și sunt concepute pentru a proteja dropia, o specie critic periclitată (CR) în România și clasificată ca vulnerabilă (VU) la nivel global.
În 2022, Primăria Municipiului Salonta, liderul proiectului, a realizat o serie de activități importante pentru protejarea și punerea în valoare a patrimoniului natural local (prezentate în materialul video aici), printre care:
Turiștii se vor putea familiariza cu valorile naturale și culturale ale pustei salontane parcurgând, pe jos sau pe bicicletă, traseele a patru rute tematice. Până la finalul proiectului, vor fi expuse 23 de panouri informative și se va tipări un ghid în trei limbi (română, maghiară și engleză) cu aceste rute.
În încheiere, vă invităm să urmăriți aici un alt material retrospectiv cu dropiile de la Salonta, surprinse în decursul anului 2022.
Comitetul de Monitorizare a Programului Interreg V-A România-Ungaria s-a întâlnit în mediul online, în 3 februarie 2023, pentru a discuta aspecte importante legate de implementare.
Principalele subiecte de pe agendă au vizat performanța Programului la închidere. În acest context, Comitetul de Monitorizare a fost convocat pentru a decide angajarea fondurilor FEDR neutilizate și modificarea corespunzătoare a Programului de Cooperare.
Șeful Secretariatului Comun a susținut o scurtă prezentare, oferind informații relevante cu privire la premisele care au condus la disponibilitatea fondurilor FEDR la nivel de program, etapele procedurale, contextul juridic și justificarea utilizării ulterioare a acestor fonduri, precum și scenariul de finanțare propus. Prezentarea a inclus, de asemenea, scurte descrieri ale Cererilor de Finanțare Suplimentară depuse de proiectele strategice.
Pe baza informațiilor furnizate și în conformitate cu prevederile Metodologiei privind modul de utilizare a fondurilor FEDR disponibile în contextul Programului Interreg V-A România-Ungaria, aprobată anterior de Comitetul de Monitorizare, și având în vedere abordarea convenită în cadrul delegațiilor naționale, Comitetul de Monitorizare a decis să acorde fonduri suplimentare proiectelor strategice implementate în cadrul Programului, asigurând astfel realizarea în zona de frontieră a obiectivelor remarcabile pe care aceste proiecte și le-au propus.
Realocarea FEDR va avea ca rezultat modificarea Programului de Cooperare, care va fi ulterior aprobată de Comisia Europeană.
Întâlnirea a beneficiat de prezența reprezentantului Comisiei Europene, care, alături de Autoritatea de Management, Autoritatea Națională și Secretariatul Comun și-au confirmat sprijinul total pentru o implementare fără probleme și cu succes atât a proiectelor, cât și a Programului.
Prezentarea susținută în timpul întâlnirii este disponibilă mai jos.
Programul Interreg VI-A România-Ungaria pentru perioada 2021-2027 a fost adoptat de către Comisia Europeană în 16 Decembrie 2022.
Având o alocare totală în valoare de 175.940.025 EUR, din care 140.752.020 EUR FEDR, noul Program va fi implementat în comun de către România, în calitate de Autoritate de Management, găzduită de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, și Ungaria, în calitate de Autoritate Națională, găzduită de către Ministerul Afacerilor Externe și Comerțului.
Viziunea Programului ROHU este crearea unei regiuni transfrontaliere între România și Ungaria mai verde, mai rezilientă și mai coezivă, cu o mai bună înțelegere a oportunităților de cooperare, încredere sporită și reducerea barierelor în calea cooperării, spre obiectivele comune ale Agendei 2030, într-un cadru de cooperare sustenabil.
Strategia Programului ROHU este articulată în cadrul a 3 priorități, astfel:
Programul ROHU va sprijini inițiative comune transfrontaliere, precum schimburi de experiență, strategii comune / planuri de acțiune, contribuind la obținerea următoarelor rezultate așteptate:
Proiectele vizate vor avea impact asupra întregii arii a Programului, cuprinzând 8 județe, 4 în România (Arad, Bihor, Satu Mare și Timiș) și 4 în Ungaria (Békés, Csongrád-Csanád Hajdú-Bihar și Szabolcs-Szatmár-Bereg).
Alte documente relevante pentru procesul de programare, inclusiv cele privind evaluarea strategică de mediu, sunt disponibile aici.
Comitetul de Monitorizare al Programului Interreg V-A România-Ungaria s-a întrunit pe 11 octombrie 2022 pentru a discuta stadiul implementării programului și pentru a decide asupra utilizării viitoarelor fonduri FEDR disponibile.
Cu această ocazie, reprezentantul Comisiei Europene a prezentat Orientările privind închiderea programelor operaționale, adoptate pentru asistență din partea Fondului European de Dezvoltare Regională, Fondului Social European, Fondului de Coeziune și Fondului European pentru Pescuit și Maritim (2014-2020) 2021/C 417/01.
Șeful Secretariatului Comun al Programului a prezentat stadiul actual al programului și activitățile de comunicare desfășurate în acest an, inclusiv Evenimentul Anual 2022 și informații asupra viitorului Program. Pentru a facilita atingerea celei mai mari rate de absorbție, membrii CM au aprobat prin consens Metodologia privind modul de utilizare al FEDR-ului disponibil, rezultat din economiile proiectelor finalizate sau care ar putea fi identificate în continuare pe măsură ce implementarea Programului avansează.
Prezentările susținute în timpul întâlnirii sunt disponibile mai jos.
Apreciem sprijinul și contribuția tuturor participanților!
Methodology available ERDF MC-10
State of Play InterregRoHu Oct 2022 MC-10
Presentation to ETC IPA 22 09 22
Inspiră-te din experiența tinerilor profesioniști din zona de frontieră
româno-ungară!
 Antreprenor |
 Antreprenor |
 Antreprenor |
 Antreprenor |
 Arhitect |
 Asistent social |
 Avocat |
 Barman |
 Coafor |
 Coafeză |
 Cercetător în geologie |
 Cofetar |
 Crescător de cai |
 Dentist |
 Doctor |
 Electro-technician |
 Farmacist |
 Fotograf |
 Frizer |
 Lector |
|
 Muzician |
 Organizator de evenimente |
|
Beneficiarii români ai contractelor de finanțare pot ajusta contractele de achiziție publică/contractele sectoriale/acordurilor-cadru aferente proiectelor de investiții finanțate din fonduri europene nerambursabile, prin actualizarea prețurilor conform Memorandumurilor aprobate în ședința Guvernului României din data de 23 mai 2022, disponibile pe site-ul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene la aceste link-uri:
Aceste memorandumuri au fost aprobate pentru a pune în aplicare prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2022 privind ajustarea prețurilor și a valorii devizelor generale în cadrul proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile.
În perioada 17-18 mai am avut plăcerea să găzduim vizita colegilor noștri de la Comisia Europeană (CE), și anume domnul Pascal BOIJMANS, șef de departament - Interreg, Cooperare Transfrontalieră, Frontiere Interne (DG Regio), și dna Anna-Monika MODZELEWSKA, responsabilul nostru de Program.
Reprezentanții CE au fost întâmpinați de domnul Dan BĂLĂNESCU, Șeful Autorității de Management (AM) și doamna HORVÁTH Nikoletta, reprezentant al Autorității Naționale (ANHU). Doamna Livia BANU, Director Executiv BRECO și doamna Monica TEREAN, Șeful Secretarului Comun, au însoțit oaspeții pe toată durata șederii lor.
Cu această ocazie, pe lângă analiza stadiului actual de implementare a Programului curent, au fost vizitate 4 obiective de investiții, situate de ambele părți ale graniței și finanțate fie prin proiecte strategice, fie prin proiecte normale. La Debrețin, s-au efectuat vizite la fața locului la Incubatorul cultural transfrontalier româno-maghiar pentru arta spectacolului (ROHU 445) și la Centrul de educație transfrontalieră româno-maghiar pentru patrimoniul cultural și istoric (ROHU 446), în timp ce, la Oradea, au fost prezentate delegației secțiile de Istorie, Etnografie și Artă, precum și Sala de Conferințe, renovate în cadrul Muzeului „Țării Crișurilor” (ROHU 446). De asemenea, a fost organizat un tur ghidat al laboratorului automatizat de analize medicale al Spitalului Clinic Județean de Urgență Oradea (ROHU 357), recent inaugurat.
Privind spre viitor, aspecte legate de noul Program Interreg VI-A România-Ungaria, depus la Comisia Europeană la 1 aprilie 2022, au fost discutate în cadrul întâlnirilor tehnice care au avut loc. Dintre subiectele de pe ordinea de zi amintim propunerile de operațiuni de importanță strategică, principiul parteneriatului și consolidarea capacității administrative.
Oaspeții noștri au fost impresionați de resursele naturale și culturale ale zonei vizitate, în special de bogatul patrimoniu Art-Nouveau, și au apreciat eforturile Programului și ale beneficiarilor de a dezvolta în comun o regiune transfrontalieră armonizată, prin implementarea de operațiuni care abordează provocări comune și printr-o strânsă cooperare, în contextul actualului și viitorului Program ROHU Interreg.
În cadrul derulării procedurii de evaluare strategică de mediu, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, titular al Programului Interreg VI-A România-Ungaria, anunţă publicul interesat asupra disponibilității Programului Interreg VI-A România-Ungaria, aprobat de Comitetul de Programare, precum și a Raportului de Mediu, respectiv a Studiului de Evaluare Adecvată, aferente Programului. Documentele pot fi consultate mai jos sau pe site-ul Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor. Observaţiile şi sugestiile referitoare la aceste documente se primesc la adresele de email: luminita.andrei@mmediu.ro și rohu@mdlpa.ro, în termen de 30 de zile calendaristice de la data publicării anunțului, respectiv până la data de 06 mai 2022.
Vă aducem la cunoștință că Programul Interreg VI-A România-Ungaria a fost aprobat de către Comitetul de Programare, în cadrul celei de-a 4-a întâlniri desfășurate online, marți, 22 martie 2022. Următorul pas important în procesul de programare îl reprezintă transmiterea programului de cooperare către Comisia Europeană, în vederea aprobării.
În perioada de programare 2021-2027, România găzduiește Autoritatea de Management a Programul Interreg VI-A România-Ungaria, care va avea un buget total de 175.940.025 Euro, din care 140.752.020 Euro reprezintă contribuția FEDR, și care va sprijini proiecte în domeniile protecției mediului și adaptării la schimbările climatice, energiei regenerabile, sănătății, turismului și culturii, precum și proiecte dedicate îmbunătățirii guvernanței. Acestea vor avea impact asupra întregii arii a Programului, constând din 8 județe, 4 din România (Arad, Bihor, Satu Mare și Timiș) și 4 din Ungaria (Békés, Csongrád-Csanád Hajdú-Bihar și Szabolcs-Szatmár-Bereg).
Versiunea finală a documentului este rezultatul unui proces transparent de cooperare, bazat inclusiv pe consultare publică, care a implicat actori relevanți din aria programului, precum instituții și autorități publice de la nivel central și local, universități, ONG-uri, publicul larg în cadrul unor ateliere de lucru, sondaje de opinie, interviuri, etc.
Beneficiarii români ai contractelor de finanțare încheiate în cadrul Programelor de Cooperare Teritorială Europeană pentru care ministerul îndeplinește funcția de Autoritate de Management pot ajusta contractele de achiziție publică/contractele sectoriale de lucrări, prin actualizarea prețurilor aferente materialelor conform Metodologiei aprobate prin Ordinul Ministrului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației nr. 1931/20.12.2021 care modifica si completează Ordinul nr. 1329/2021. Acest ordin a fost aprobat pentru a pune în aplicare prevederile Legii nr. 281/2021 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2021 privind reglementarea unor măsuri fiscal bugetare. Pentru a permite operarea cât mai facilă a modificărilor presupuse de actualizarea prețurilor, metodologia este însoțită de tabele de calcul.
Puteți consulta documentul si anexele aici: https://mdlpa.ro/pages/programeeuropene20142020
În perioada octombrie - noiembrie 2021, Autoritatea de Management și Secretariatul Comun au efectuat o serie de vizite la fața locului, în aria eligibilă. Prima prioritate a fost întâlnirea cu partenerii strategici ai Programului, membri ai Comitetului de Monitorizare pentru perioada 2014+ și ai Comitetului de Programare pentru 2020+, respectiv consiliile județene Arad, Bihor, Csongrád-Csanád, Békés, Hajdú-Bihar, Satu Mare, Szabolcs-Szatmár-Bereg și Timiș. Agenda s-a concentrat pe cele mai importante aspecte ale implementării Programului actual, dar mai ales pe perspectivele noului Program, în prezent în curs de elaborare. Au fost discutate proiecte de importanță strategică, alocarea financiară pentru viitorul Program de cooperare și cadrul de performanță. Domnul Dan Bălănescu, șeful Autorității de Management pentru Programul Interreg V-A România-Ungaria, a reconfirmat prioritățile Programului, respectiv dezvoltarea regiunii transfrontaliere prin inițiative durabile, inovatoare. Comunicarea deschisă și o abordare flexibilă, corectă sunt, în egală măsură, instrumente ale unei cooperări continue la frontiera dintre România și Ungaria. Reprezentanții celor opt consilii județene au răspuns pozitiv apelului Autorității de Management și s-au angajat la dezvoltarea unei noi generații de proiecte strategice, în beneficiul ariei Programului.
Turul a inclus și vizite pe teren la mai multe proiecte aflate în implementare.
ROHU 14, The nature corner – „Conservarea, protecția și promovarea valorilor naturale din zona transfrontalieră Salonta-Békéscsaba”, este un proiect care vizează îmbunătățirea stării de conservare a ariilor protejate din regiunea transfrontalieră Salonta- Békés” și creșterea gradului de conștientizare a populației privind utilizarea durabilă a patrimoniului natural. În vederea îndeplinirii acestor obiective importante, orașele Salonta din județul Bihor și Békés” din județul Békés au creat un parteneriat cu două asociații care activează în domeniul protecției mediului, Asociația Milvus Transilvania Vest și Asociația Parcului Natural Valea Crișului. Peste 2.54 milioane de euro FEDR au fost alocați pentru crearea a 2 centre de vizitare în orașele Salonta și Békés, pentru desfășurarea de activități de restaurare ecologică și organizarea de evenimente de conștientizare, precum și pentru determinarea modalităților prin care poate fi realizată o mai bună conservare a speciilor protejate locale.
ROHU 380, Verba Docent– „Educația adulților în domeniul unei vieți sănătoase și al unui mediu de viață sustenabil” este un proiect de cooperare în domeniul creșterii ocupării forței de muncă în zona eligibilă, implementat de către Asociația pentru Promovarea Valorilor Naturale şi Culturale ale Banatului şi Crișanei „EXCELSIOR” (România) și Fundația Criș-Mureș pentru Dezvoltare Rurală și Agricultură Ecologică (Ungaria). Proiectul constă în construirea a două centre de educație pentru adulți și vizează participarea a 960 de persoane la inițiative locale comune de angajare și formare, prin intermediul a 33 de cursuri în diferite domenii, cum ar fi agricultură, informatică, sport și 8 târguri de locuri de muncă.
ROHU 208, AQUALITY – „Îmbunătățirea managementului calității râurilor transfrontaliere: Criș (Körös), Mureș (Maros) și Tisa (Tizsa)” este un proiect care vizează îmbunătățirea calității apei în principalele râuri din regiunea transfrontalieră. În calitate de operatori ai rețelelor publice de apă din județele Arad și Csongrád-Csanád, Compania de Apă Arad și Uzina de Apă Szeged, împreună cu Administrația Locală Algyő, realizează în comun investiții de amploare în domeniul apelor uzate, prin acest proiect de cooperare, care are un buget total de peste 4 milioane de euro, din care peste 2.54 milioane de euro reprezintă finanțarea din FEDR. Cele 6 stații de epurare a apelor uzate vor asigura îmbunătățirea calității apei principalelor râuri transfrontaliere în 6 puncte de măsurare.
Pandemia de coronavirus ne-a demonstrat tuturor că nu suntem suficient de pregătiți pentru a preveni declanșarea unor epidemii. Ceea ce putem face, însă, este să limităm răspândirea bolilor contagioase aplicând măsurile de răspuns rapid care se impun. Noul coronavirus a pus o presiune uriașă pe județele de pe cele două laturi ale graniței româno-maghiare, din cauza circulației intense la punctele de trecere a frontierei. Dacă toată lumea a trebuit să se adapteze din mers la această criză medicală, spitalele care deservesc comunități aflate în zona de graniță au fost nevoite să facă acest lucru de două ori mai rapid.
“Pentru Consiliul Județean Arad, combaterea Covid-19 a fost o provocare. Se estimează că peste un milion de români au tranzitat județul nostru, revenind în țară. Acest lucru a dus și la un număr mare de infecții în comunitatea arădeană”, ne-a explicat Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad. În parteneriat cu Centrul de Sănătate Județean Csongrád Hódmezővásárhely-Makó, Consiliul Județean Arad și-a propus să contribuie la îmbunătățirea serviciilor medicale și a siguranței pacienților din comunitățile de la graniță.
Trei spitale au devenit, astfel, partenere în proiectul RO HU 361 Stop-Germs, în vederea prevenirii și supravegherii comune a bolilor infecțioase și a infecțiilor intraspitalicești. Aproape 2,55 de milioane de euro (FEDR ) sunt alocate prin proiect pentru dezvoltarea infrastructurii, achiziția de aparatură medicală și pentru organizarea unor ateliere de lucru care au ca scop identificarea metodelor avansate de prevenire și tratament în cazul bolilor infecțioase și a unor protocoale comune în caz de epidemii. Beneficiari sunt Spitalul Dr. Diósszilágyi Sámuel din Makó, Spitalul Erzsébet din Hódmezővásárhely (instituții membre ale Centrului de Sănătate Județean Csongrád) și Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad. Spitalul arădean beneficiază prin proiect de o nouă clădire și de aparatură performantă. Din cauza pandemiei, unitatea medicală și-a reconfigurat necesarul de echipamente pentru Secția de Boli Infecțioase. Într-un timp scurt, au fost achiziționate 15 cărucioare pentru urgențe, 2 video laringoscoape, 25 de aspiratoare de secreții și 25 de purificatoare de aer.
Pentru beneficiarul din partea ungară, StopGerms înseamnă reorganizarea și reabilitarea parțială a două secții spitalicești din instituțiile membre, precum și achiziția de noi echipamente sanitare și de curățenie. În plus, specialiștii din cadrul Centrului de Sănătate Județean Csongrád-Hódmezővásárhely-Makó dezvoltă o strategie eficientă de prevenire a infecțiilor nosocomiale, în cadrul căreia “se vor achiziționa un software pentru controlul calității curățeniei și un dispozitiv pentru monitorizarea obiceiurilor de dezinfectare a mâinilor de către personalul spitalului […]. Cu ajutorul dispozitivului, vom educa populația, inclusiv studenții și persoanele vârstnice, cu privire la dezinfectarea corectă a mâinilor, care acum este de actualitate din cauza Covid-19”, ne-a precizat Gyurisné Pethő Zsuzsanna, manager de proiect. În plus, experții maghiari vor împărtăși experiențele relevante cu specialiștii din Arad.
Pentru cei 442.155 de pacienți de pe ambele laturi ale frontierei, în ”lupta” împotriva bolilor infecțioase se înregistrează, astfel, tot mai multe victorii.
❗Termenul limită pentru sondaj a fost prelungit până la 20 septembrie❗
Scopul sondajului este de a colecta informații de la potențiali beneficiari în legătură cu idei de proiecte, și intenția acestora de a solicita finanțare în cadrul viitorului Program, 2021-2027. Rezultatele chestionarului ne vor ajuta să construim un program cu un impact crescut, atât asupra zonei vizate, cât și asupra locuitorilor acesteia.
Chestionarul rămâne deschis până la data de 08 septembrie 2021 și poate fi accesat aici: - https://forms.gle/HrxHomjPPrStu8dm6
Pentru informații suplimentare, vă rugăm să ne contactați la: cbinterregrohu@urbasofia.eu (RO/HU/ENG).
În perioada 26-29 iulie 2021, structurile Programului Interreg V-A România-Ungaria, respectiv reprezentanții Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației din România, ai Secretariatului Comun și ai BRECO Oradea, au organizat o serie de vizite, la 5 proiecte strategice, cu scopul de a monitoriza progresul acestora și de a acorda sprijin beneficiarilor în implementarea activităților planificate.
Seria de vizite de monitorizare la fața locului a început în Satu-Mare, la proiectul ROHU-457 ROcHUs “Îngrijirea sănătății în județele Satu Mare și Szabolcs-Szatmár-Bereg ”. Pe partea română a graniței, proiectul vizează îmbunătățirea calității serviciilor medicale în 14 secții ale Spitalului Județean de Urgență Satu Mare, prin extinderea spitalului existent și construirea unui heliport, precum și prin achiziționarea de echipamente medicale. Pe partea maghiară, Spitalele Județene din Szabolcs-Szatmár-Bereg și Spitalul Universitar au achiziționat deja echipamentul medical, în timp ce achiziția de echipamente medicale și IT la Spitalul din Felső-Szabolcs este în desfășurare. Totalul fondurilor FEDR alocate acestui proiect se ridică la peste 11,29 milioane de euro. Odată implementat, proiectul va oferi servicii medicale mai bune pentru peste 903.000 de locuitori de pe ambele părți ale frontierei, iar 17 departamente de îngrijire a sănătății vor fi echipate cu aparatură modernă.
În 27 iulie, vizitele au continuat la proiectul ROHU 456, EASYDOOR - „Facilitarea accesului la descoperirea sistemică a originilor și resurselor noastre” în Nyíregyháza, un proiect de cooperare în domeniul utilizării sustenabile a patrimoniului natural, istoric și cultural. Peste 10,62 milioane de euro FEDR sunt alocați prin acest proiect pentru dezvoltarea infrastructurii de turism. Printre activitățile proiectului se numără restaurarea a 15 biserici, dezvoltarea unei rute cu temă istorică și dezvoltarea unui Eco-Centru în Nagykálló-Harangod, renovarea clădirii principale a Muzeului Județean din Satu Mare și organizarea de expoziții. Rezultatul preconizat al proiectului este o creștere a numărului de vizite la locațiile finanțate cu 30.000.
Ziua a treia, 28 iulie, a fost dedicată altor două proiecte strategice din domeniul utilizării durabile a patrimoniului natural, istoric și cultural, proiectele ROHU 445 CBC Incubator- „Incubator cultural transfrontalier româno-ungar pentru arta spectacolului” și ROHU 446 EduCultCentre - „Centrul de educație transfrontalieră româno-ungar pentru patrimoniu cultural și istoric”, ambele având beneficiarii principali și principalele investiții în Debrecen.
Cu un buget total FEDR de aproximativ 6 milioane euro, ROHU-445 CBC Incubator își propune să creeze un spațiu comun în zona de frontieră, pentru a conecta instituțiile culturale, artiștii și profesioniștii din domeniul cultural și al artei teatrale. Instituție culturală multifuncțională, Incubatorul cultural transfrontalier româno-ungar pentru arta spectacolului – va fi înființat la Debrecen de către cei doi parteneri maghiari, Teatrul Csokonai și Municipalitatea Debrecen. Conversia clădirii care găzduiește viitorul incubator este în curs. Partenerul român, Teatrul Szigligeti, a finalizat deja dezvoltarea spațiului și tehnologiei scenice, inclusiv a unei scene rotative, la Teatrul de Stat Oradea. În cadrul proiectului sunt planificate și o serie de evenimente culturale (ateliere, schimb de spectacole). Până la sfârșitul perioadei de implementare urmează să fie atins un număr preconizat de 18.462 de vizite la locațiile finanțate.
Proiectul ROHU 446 - EduCultCentre - „Centrul de educație transfrontalieră româno-ungară pentru patrimoniu cultural și istoric” își propune să sporească vizibilitatea valorilor culturale comune românești și ungare în Europa. Finanțarea de aproape 8,4 milioane de euro FEDR susține investiții precum înființarea unei noi instituții culturale multifuncționale - Centrul de educație transfrontalieră româno-ungar pentru patrimoniu cultural și istoric - la Debrecen, modernizarea și achiziționarea de echipamente pentru sălile de expoziție ale Muzeului Țării Crișurilor și dezvoltarea infrastructurii Casei de Cultură din Oradea. De asemenea, partenerii de proiect implementează mai multe activități culturale. Proiectul vizează o creștere a numărului de vizite la locațiile finanțate cu 25 056.
Seria de vizite de monitorizare la fața locului s-a încheiat la Timișoara, la proiectul ROHU 443 BABYROHU „Bebelușii peste granițe - conectarea serviciilor de sănătate în domeniile obstetrică-ginecologie și îngrijire neonatală între Spitalul Clinic Județean de Urgență Pius Brînzeu Timișoara și Clinica Pediatrică din Szeged”. Proiectul beneficiază de un buget FEDR de peste 11,74 milioane EUR și finanțează investiții în infrastructura medicală, precum construcția noului spital de obstetrică-ginecologie din Timișoara, cu 6 etaje și 126 de paturi și achiziționarea de echipamente și mobilier pentru 13 departamente de îngrijire a sănătății. Lucrările de construcție pentru noul spital de obstetrică-ginecologie din Timișoara au început de curând. Partenerul maghiar în acest proiect progresează bine cu activitățile care îi revin, achiziția unei părți a echipamentelor fiind deja finalizată. În plus, au fost organizate în comun cu partenerii români 4 ateliere medicale. 1.976.348 de persoane vor beneficia de servicii îmbunătățite de îngrijire a sănătății, iar 15 departamente de îngrijire a sănătății vor fi modernizate și mai bine echipate.
Începând cu luna noiembrie 2019, Consiliul Județean Arad, împreună cu Centrul de Sănătate Județean Csongrád-Csanád - Hódmezővásárhely - Makó, implementează proiectul ROHU-361 „Prevenirea și supravegherea comună a bolilor infecțioase și a infecțiilor dobândite în spitale în Arad, Makó și Hódmezővásárhely”.
În cadrul proiectului, Centrul de Sănătate Județean Csongrád -Csanád Hódmezővásárhely - Makó acordă o atenție deosebită igienei mâinilor, deoarece lipsa acesteia este un factor de risc important în apariția infectărilor în rândul populației și a pacienților internați în spitale.
În vederea însușirii modului corect de spălare a mâinilor, partenerul maghiar a achiziționat un aparat de ultimă generație HandInScan. Prin învățarea și verificarea modului adecvat de spălare a mâinilor și de igienizare, acest dispozitiv joacă un rol important în reducerea răspândirii infecțiilor.
Cu ajutorul aparatului achiziționat prin proiect, au fost realizate instruiri în Școala Primară de Muzică Liszt Ferenc a Surorilor Dominicane din Hódmezővásárhely și în Școala Primară Bilingvă Signum din Makó. Obiectivul comun al partenerului, împreună cu școlile, a fost de a promova în rândul elevilor tehnica corectă de spălare a mâinilor și de igienizare.
Instruirile au fost realizate de către 4 persoane calificate în domeniul medical care, după predarea tehnicii corecte de dezinfectare a mâinilor cu gelul dezinfectant indicator, au monitorizat cu ajutorul scanerului manual rezultatele obținute.
Urmare a instruirilor:
Un număr total de 613 persoane au participat la instruiri, dintre care 583 de elevi și 30 de profesori. Aceștia și-au însușit modul corect de dezinfectare a mâinilor prin intermediul a 4 sesiuni de instruire pe zi. În total, pe parcursul a 8 zile de curs, personalul specializat a petrecut 24 de ore instruind participanții din 31 de clase.
În Hódmezővásárhely, cea mai performantă clasă a atins un scor de 98% la igienizarea corectă a mâinilor, în timp ce cea mai mică performanță a fost de 85,2%. Cele mai frecvente zone ratate în timpul igienizării mâinilor au fost vârfurile degetelor.
În Makó, cea mai performantă clasă a reușit să atingă un scor de 93,3%, în timp ce cea mai mică performanță a fost de 68,6%. Cele mai frecvente zone ratate în timpul igienizării mâinilor au fost vârfurile degetelor și regiunea dorsală a mâinii.
Prin natura lor, problemele de sănătate depășesc limitele frontierelor dintre state. Proiectul ROHU 401 HEARTS & LIVES creează toate condițiile pentru abordarea comună a nevoilor de ordin medical prezente pe ambele laturi ale graniței. Trei instituții de renume din România și Ungaria, Institutul de Boli Cardiovasculare Timișoara, Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea și Universitatea din Debrecen, și-au unit eforturile pentru a reduce incidența bolilor cardiovasculare și ginecologice în regiune și pentru a le trata eficient. Din 2015 și până în prezent, în vestul României, incidența cazurilor de cardiomiopatie ischemică și a celor de infarct miocardic a crescut în fiecare an. În aceste condiții, serviciile Institutului de Boli Cardiovasculare Timișoara au devenit esențiale pentru întreaga regiune.
Grație finanțării prin Interreg V-A România-Ungaria, dotările unității sanitare sunt îmbunătățite și sunt demarate noi programe de chirurgie. Directorul medical al institutului, dr. Adina Bucur, ne explică importanța investițiilor. ”Acest proiect își propune sterilizarea departamentelor de cardiologie și dotarea a 2 săli de operație (din cadrul blocului operator) cu aparatură medicală. Scopul nostru este extinderea capacității actuale de asistență medicală pentru populația adultă, precum și demararea programului de chirurgie cardiacă pediatrică”. Concret, noile echipamente pentru cele două sălide operații permit creșterea cu 30% a numărului de operații, adică aproximativ 250 de intervenții suplimentare pe an”.
Proiectul Hearts&Lives vine și în sprijinul altor categorii de pacienți. La Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea, viitoarele mămici, dar și pacientele cu afecțiuni ginecologice, beneficiază acum de condiții optime de tratament. ”Prin acest proiect, am putut să dotăm cu echipamente performante un bloc operator, o secție de Anestezie și Terapie Intensivă și 10 saloane cu un total de 30 de paturi, pentru pacientele secției Obstetrică - Ginecologie”, ne-a spus managerul unității sanitare, dr. Gheorghe Carp. Colaborarea cu specialiștii din Ungaria duce la rezolvarea promptă a multor cazuri complicate. ”Pentru noi, aceste proiecte transfrontaliere au fost o șansă extraordinară. Colaborăm de peste opt ani cu Universitatea Debrecen, am derulat foarte multe proiecte împreună, iar experiența clinică a fost benefică în ceea ce privește neurologia, chirurgia cardiovasculară, cardiologia intervențională sau ginecologia”, a conchis dr. Carp.
Principala investiție a proiectului în Ungaria o reprezintă achiziționarea unor echipamente medicale importante pentru Universitatea din Debrecen. ”Este vorba despre un sistem complex de ultrasunete, potrivit pentru evaluarea completă a stării de sănătate a femeilor, un sistem de chirurgie PlasmaJet dezvoltat pentru a valorifica proprietățile unice ale energiei plasmatice pure, o masă chirurgicală, un sistem de ultrasunete cardiovascular premium cu spectru complet de modalități de imagistică 3D și de analiză. Grație proiectului, populația din județele Hajdú-Bihar, Timiș și Bihor beneficiază de servicii de îngrijire a sănătății îmbunătățite, datorită acțiunilor de promovare a depistării precoce a bolilor și ca urmare a schimbului de cunoștințe dintre specialiști”, ne-au spus reprezentanții maghiari ai proiectului.
De ambele părți ale frontierei, investițiile și schimbul de experiență dintre medici fac ca peste 1,6 milioane de pacienți din județele Timiș, Bihor și Hajdú-Bihar să aibă acces la tratamente performante, în 7 departamente de îngrijire a sănătății modernizate prin acest proiect.
Proiectul s-a încheiat cu succes. O conferință de închidere a avut loc la Oradea, în data de 22.07.2021, la Spitalul Clinic de Obstetrică - Ginecologie Oradea.
Îmbunătățirea serviciilor medicale este o preocupare constantă a județelor din zona de graniță dintre România și Ungaria. Munca specialiștilor de aici este susținută prin Programul Interreg V-A România-Ungaria, care pune la dispoziția acestora oportunități pentru a putea conlucra în interesul comunităților locale. Este și cazul proiectului ROHU-386 CBC-HOSPEQUIP, prin care Spitalul Clinic Municipal “Dr Gavril Curteanu” din Oradea și Spitalul Central Județean Békés și-au unit forțele pentru a-și moderniza aparatura medicală și pentru a oferi pacienților servicii medicale mai bune.
“Specialiștii celor două spitale vor stabili protocoale și echipe de medici care vor face schimb transfrontalier de experiență în diferite domenii de specializare. Schimbul de cunoștințe este deosebit de util pentru îmbunătățirea actului medical”, ne explică Ioana Popa, managerul de proiect din partea echipei din România.
Fondurile alocate proiectului CBC -HOSPE QUIP se ridică la 2,51 de milioane de euro (FEDR ). Cu acești bani, cele două spitale vor realiza investiții în echipamente chirurgicale și de diagnostic moderne. De asemenea, vor fi achiziționate două sisteme de telemedicină, prin care medicii vor avea posibilitatea de a pune un diagnostic la distanță, comunicând apoi rapid și eficient atât cu pacienții, cât și cu omologii lor de peste graniță. ”Pe parcursul realizării proiectelor, ne străduim să implementăm programe care să asigure atât medicilor, cât și profesioniștilor din domeniul sănătății, practica prestării unor servicii de sănătate personalizate și integrate. În colaborare cu personalul medical din cele două spitale, obiectivul nostru este să implementăm munca în echipă între medicii specialiști care lucrează în aceste instituții, prin dezvoltarea comunicării și a consfătuirilor organizate la distanță. Această muncă în echipă va putea contribui la dezvoltarea și la îmbunătățirea calității îngrijirii pacienților. În cadrul acestor instituții se realizează colaborări care oferă posibilitatea de a asigura servicii de prevenție, diagnosticare și tratament prestate în timp util, prin elaborarea unor protocoale comune bazate pe aceleași principii, folosind cele mai noi tehnologii și împărtăşind cele mai noi cunoștințe în domeniu din ambele țări”, ne-au explicat reprezentanții echipei din Ungaria.
Ambii parteneri au demarat deja procedurile de licitație pentru achiziția de aparatură. Urmează o serie de stagii de pregătire găzduite de cele două unități spitalicești, însă, din cauza pandemiei de coronavirus, aceste întâlniri au fost reprogramate pentru perioada septembrie-octombrie 2020.
Odată implementat, proiectul va oferi medicilor aparatura și formarea profesională necesare pentru a crește calitatea și accesibilitatea actului medical, iar pacienților, o asigurare în plus că viețile lor sunt pe mâini bune. Nu mai puțin de 180.000 de locuitori de pe ambele părți ale frontierei vor beneficia de servicii medicale îmbunătățite, iar șase departamente de îngrjire a sănătății vor fi dotate cu echipamente moderne.
Noul pachet legislativ privind politica de coeziune pentru perioada 2021-2027, adoptat la 24.06.2021, a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
„Pachetul de coeziune” include trei fonduri UE pentru consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale a UE, cu un total de 243 miliarde de euro, și anume:
Mai multe informații găsiți aici.
Luni, 14 iunie 2021, Comitetul de Programare (CP) al Programului Interreg dintre România și Ungaria, pentru perioada 2021-2027, a aprobat selectarea obiectivelor de politică (PO) și a obiectivului specific Interreg (ISO), care urmează să fie finanțate în următoarea perioadă de programare.
Decizia a fost luată pe baza scenariilor propuse de experții în programare. Strategia Programului și logica de intervenție, precum și secțiunile relevante ale Programului Interreg au fost pregătite în baza principalelor concluzii rezultate din Analiza Teritorială aprobată, îmbogățită cu contribuții calitative valoroase din partea tuturor părților interesate, obținute urmare a atelierelor de lucru privind Evaluarea Impactului Teritorial, organizate în aprilie. De asemenea, documentele au fost revizuite după ședința pregătitoare CP, din 8 iunie.
În urma discuțiilor fructuoase și constructive de la întâlnire, membrii CP au decis să finanțeze:
- promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii riscurilor și a rezilienței în urma dezastrelor (RSO 2.4);
- promovarea energiei din surse regenerabile (RSO 2.2);
- dezvoltarea biodiversității, a infrastructurii verzi în mediul urban și reducerea poluări (RSO 2.7).
- asigurarea accesului egal la asistență medicală și promovarea rezilienței sistemelor de sănătate, inclusiv a asistenței medicale primare, și promovarea tranziției de la îngrijirea instituțională la cea familială și comunitară (RSO 4.4);
- Consolidarea rolului culturii și al turismului durabil în dezvoltarea economică, incluziunea socială și inovarea socială (RSO 4.5).
- consolidarea eficacității administrației publice prin promovarea cooperării juridice și administrative și a cooperării între cetățeni, actorii societății civile și instituții, în special în vederea soluționării obstacolelor juridice și de altă natură din regiunile de frontieră (ii)
- consolidarea capacității instituționale a autorităților publice, în special a celor mandatate să gestioneze un anumit teritoriu, și a părților interesate (i);
- consolidarea încrederii reciproce, în special prin încurajarea acțiunilor interpersonale (people-to-people) (iii).
Decizia de a aproba Strategia Programului și logica de intervenție a fost luată prin consens. De asemenea, au fost aprobate secțiunile 1.1 - Aria Programului, 1.2 - Strategia comună a Programului și 1.3 - Justificarea selectării OP (inclusiv obiectivele specifice aferente) ale Programului Interreg.
Următorii pași în pregătirea Programului vizează lansarea procedurii de Evaluare Strategică de Mediu (SEA), realizarea unui sondaj în rândul potențialilor beneficiari pentru a dezvolta cadrul de performanță al Programului și elaborarea/ finalizarea a diferite documente legate de procesul de programare.
Ordinul 578/20.04.2021 al Ministrului Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației, privind oprirea și/sau recuperarea ajutorului de stat sau al ajutoarelor de minimis acordate prin intermediul celor 2 scheme de ajutor (GBER și De minimis) aprobate la nivel de Program, a fost publicat în Jurnalul Oficial al României nr. 484 / 11.V.2021, Partea I (https://www.monitoruloficial.ro/Monitorul-Oficial--PI--484--2021.html).
Puteți consulta versiunea RO a întregului document aici, respectiv un extras din EN (traducere neoficială) aici.
Data de 30 aprilie 2021 a marcat finalizarea proiectului ROHU-54 „RiskMan- Cooperare privind prevenirea riscurilor și gestionarea dezastrelor în zona transfrontalieră Zerind-Újkígyós”.
Implementat în perioada 01.04.2019-30.04.2021 de către Comuna Zerind (RO), în calitate de beneficiar lider, în parteneriat cu Orașul Újkígyós (HU), proiectul ROHU-54 „RiskMan” a beneficiat de un buget total de 489.230,00 euro, din care 415.845,50 euro au reprezentat finanțarea din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR).
Proiectul a abordat nevoi comune, în domeniul prevenirii riscurilor și gestionării dezastrelor, identificate de ambele părți ale frontierei, la nivelul zonei Zerind-Újkígyós (incendii, inclusiv în câmp deschis etc.).
Succesul proiectului se bazează pe abordarea transfrontalieră integrată, fapt ce a adus o serie de beneficii întregii zone vizate: îmbunătățirea pregătirii echipelor de intervenție, creșterea capacității acestora de a comunica, reducerea timpului de răspuns în situații de urgență, o populație locală mai bine pregătită în domeniul prevenirii și combaterii dezastrelor, precum și servicii locale de intervenție în caz de urgență mai bine echipate.
Activitățile principale ale proiectului au fost:
Grație implementării proiectului ROHU-54 „RiskMan”, locuitorii de pe ambele părți ale frontierei au acum un motiv în plus să se simtă în siguranță: 14.474 de persoane din zona Zerind și, respectiv, 13.680 persoane din zona Újkígyós sunt protejate împotriva dezastrelor prin servicii de răspuns de urgență îmbunătățite.
Finalizarea implementării proiectului a fost marcată, în data de 29.04.2021 prin organizarea unui eveniment, urmat de o conferință de presă.
ROHU-54 „RiskMan” este cel de-al 38-lea proiect care se finalizează, fiind finanțat în cadrul Programului Interreg V-A România-Ungaria prin apelurile de proiecte normale, urmând ca, până la jumătatea acestui an, respectiv până la data de 30 iunie 2021, să fie finalizate încă 2 proiecte, în valoare totală de 3.439.739,00 euro, din care 2.910.720,04 euro reprezintă finanțarea din FEDR.
Comisia Europeană încurajează utilizarea strategică a achizițiilor publice în cadrul programelor și proiectelor Interreg, prin asigurarea adoptării la scară largă a unor criterii ecologice, inovatoare și sociale pentru achizițiile publice din întreaga Europă.
Acest tip de achiziții joacă un rol cheie în încercarea UE de a reduce poluarea mediului, de a deveni o economie eficientă din punct de vedere al resurselor și de a crea oportunități de angajare, incluziune socială și profesională și condiții mai bune pentru persoanele cu dizabilități și cele defavorizate.
Din perspectiva Politicii de coeziune, utilizarea strategică a achizițiilor publice este extrem de importantă, deoarece asigură cel mai bun randament pentru banii cheltuiți din fonduri publice și contribuie la realizarea obiectivelor politicii pentru o Europă mai inteligentă, mai ecologică și mai socială. Mai mult decât atât, aproximativ jumătate din fondurile Politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 sunt cheltuite prin intermediul achizițiilor publice, făcându-le un element fundamental al ecosistemului de investiții.
În acest context, încurajăm toți beneficiarii Programului nostru să includă, atunci când este posibil, considerente de mediu (de exemplu, criterii de achiziții publice ecologice) și sociale, precum și criterii inovatoare, în procedurile lor de achiziții publice.
Vă punem la dispoziție, mai jos, o serie de instrumente și resurse legate de acest subiect:
Data de 31 martie 2021 a marcat finalizarea Proiectului ROHU-84 “CROSSRISKS - Abordare transfrontalieră integrată pentru îmbunătățirea cooperării și pregătirii comune în prevenirea riscurilor și managementul dezastrelor la nivelul Euroregiunii Bihor Hajdú Bihar”, acesta fiind cel de-al 37-lea proiect finalizat, finanțat în cadrul Programului Interreg V-A România-Ungaria.
Implementat în perioada 01.04.2018-31.03.2021 de către Asociația Serviciul Pentru Asistență în Situații Speciale - SARTISS (în calitate de beneficiar lider), având ca partener de proiect Directoratul pentru Gestionarea Dezastrelor din Județul Hajdú Bihar, proiectul ROHU-84 CROSSRISKS a beneficiat de un buget total de 1.207.339 euro, din care 1.026.238,15 euro au reprezentat finanțarea din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR).
Proiectul a abordat problemele identificate la nivelul județelor Bihor și Hajdú Bihar, în domeniul prevenirii riscurilor și gestionării dezastrelor, având în vedere evoluția tipurilor de risc. Succesul proiectului se bazează pe abordarea transfrontalieră integrată, combinând politici și instrumente de investiții și contribuind astfel semnificativ la dezvoltarea cooperării.
Principalele rezultate ale proiectului sunt:
În acest context, consecutiv implementării proiectului ROHU-84 CROSSRISKS, populația din zona transfrontalieră beneficiază de măsuri de salvgardare îmbunătățite; actorii relevanți implicați în prevenirea riscurilor și managementul dezastrelor sunt pregătiți în cele două centre regionale de formare, în vederea abordării transfrontaliere a situațiilor de urgență din regiune, și vor putea acționa cu o eficiență sporită în baza Strategiei și protocoalelor comune elaborate în cadrul proiectului. Toate acestea vor contribui semnificativ la creșterea gradului de siguranță în aria transfrontalieră.
Pentru a marca finalul proiectului ROHU-84 CROSSRISKS, în data de 26.03.2021 a fost organizat, la Centrul regional de formare transfrontalieră complementară pentru pregătire integrată pentru intervenții, situat în localitatea Borș (România), un eveniment urmat de o conferință de presă. Evenimentul a beneficiat de prezența ministrului afacerilor interne și șefului Departamentului pentru Situații de Urgență din România, precum și a directorului Directoratului pentru Gestionarea Dezastrelor din Județul Hajdú Bihar (Ungaria).
Analiza Teritorială (AT) este documentul strategic în baza căruia este elaborat viitorul Program Interreg dintre România și Ungaria, pentru perioada 2021-2027.
Un progres important în procesul de programare îl reprezintă aprobarea, în data de 10 martie 2021, a Analizei Teritoriale de către Comitetul de Programare, organismul care asigură calitatea și eficiența pregătirii și adoptării viitorului Program dintre România și Ungaria.
Întrucât o programare eficientă se bazează pe experiența profesională și pe contribuția valoroasă a tuturor părților interesate, în procesul de elaborare a Analizei Teritoriale au fost implicați actorii relevanți, reprezentând autorități locale și regionale, instituții publice și ONG-uri din cele opt județe, precum și autorități centrale din România și Ungaria, acționând în diferite domenii precum administrația publică, protecția mediului, transport, educație, sănătate, mediul economic și academic. Discuțiile constructive au condus la obținerea unei imagini cuprinzătoare a nevoilor reale din zona de cooperare și la consolidarea și finalizarea acestui document important.
Activitățile pentru pregătirea viitorului Program Interreg dintre România și Ungaria continuă, procesul de programare derulându-se conform calendarului stabilit.
Textul integral al Analizei Teritoriale poate fi consultat aici.
Poate că granițele despart națiuni, dar uneori pot lega comunități care împărtășeșc valori comune. În cazul pompierilor din județele Bihor și Hajdú-Bihar, frontiera este punctul de plecare al unei cooperări în domeniul serviciilor de urgență.
În 2008, reprezentanții proaspăt înființatei asociații „Serviciul pentru Asistență în Situații Speciale – SARTISS” au reușit să atragă o finanțare europeană pentru construirea unui centru de instruire a pompierilor din județul Bihor. Situat în satul Sîntion, centrul se întindea pe o suprafață de 5.000 mp și beneficia de spații de cursuri și de pregătire practică. La circa 10 ani distanță, inițiatorii proiectului au identificat nevoia extinderii acestuia și cooptării unui partener din țara vecină, Ungaria.
Prin Programul Interreg V-A România-Ungaria, SARTISS a obținut o finanțare de peste 1,2 milioane de euro pentru realizarea unui centru integrat, care are ca scop principal îmbunătățirea cooperării în domeniul riscurilor și managementului dezastrelor în zona euroregiunii Bihor – Hajdú-Bihar.
„Dorința a fost crearea unui centru care să permită instruirea pompierilor din toate punctele de vedere. Pe partea română este componenta de stingere a incendiilor, căutare și salvare, iar pe partea maghiară avem componenta de căutare sub dărâmături, intervenții în caz de risc chimic și biologic. Cele două jumătăți se combină și rezultă un centru complet”, ne spune dr. Hadrian Borcea, președintele asociației.
Pe partea română, centrul va fi extins cu ajutorul unor structuri modulare achiziționate din Olanda. Acestea le vor permite pompierilor să înțeleagă dinamica flăcărilor, să simuleze stingerea incendiilor și se execute misiuni de căutare. Construcțiile vor fi livrate începând cu luna aprilie 2020, urmând ca, în luna mai, centrul să fie inaugurat.
Pompierii din cele două județe se vor putea instrui împreună, mai ales că anul trecut, timp de 4-5 luni, cu toții au participat la cursuri de limbi străine: pompierii maghiari au învățat româna, iar pompierii românii au urmat cursuri de limba maghiară.
Un lucru pe care locuitorii oraşelor de pe malul Mureşului l-au învățat mai bine decât alții, de-a lungul istoriei, este cum să-și protejeze așezările de apele furioase. In trecut, inundații devastatoare au cauzat numeroase daune, materiale și umane, pe ambele laturi ale frontierei. Numai în Romania, inundațiile din 1970, care au lovit partea de nord-vest a țării, au afectat grav peste 1.500 de localități. În luna mai a acelui an, apele Mureșului au atins cea mai înalta cotă din istoria măsurătorilor, amenințând orașul Arad.
La aproape 50 de ani de atunci, locuitorii zonei transfrontaliere sunt pregătiți pentru a face față, împreună, oricăror capricii ale vremii. Ar putea să nu mai vină niciodată, însă nu poți paria împotriva vremii…
Grație proiectului FORMURES, Administrația Bazinală de Apă Mureș din Romania și Direcția de Apă, Regiunea Tisa Inferioara din Ungaria lucrează acum la îmbunătățirea infrastructurii de protecție împotriva inundațiilor și la elaborarea de hărți și baze de date comune privind riscurile specifice, asigurând astfel o protecție eficientă împotriva inundațiilor.
FORMURES are o valoare totala de peste 2.68 milioane de euro și este implementat în perioada aprilie 2018 – septembrie 2020.
Inginerul Cristian Bratanovici, director al Administrației Bazinale de Apă Mureș, explică necesitatea acestui proiect: ”Pe secțiunea română a râului Mureș, linia de apărare Pecica-Vladimirescu, exista riscul de inundare a orașului Arad, datorita degradării digului de protecție și erodării malurilor râului Mureș. Totodată, degradarea stației de pompare de la Makó crește riscul de inundare în zona Makó.”
Legat de investiția de la Arad, ”în urma elaborării documentelor tehnice și obținerii avizelor necesare, au fost începute lucrările”, spune Cristian Bratanovici.
Mai sunt multe de făcut dar proiectul e pe cale sa devina unul de succes. Datorită lui, locuitorii de pe ambele laturi ale frontierei au un motiv în plus să se simtă în siguranță la ei acasă. Peste 323.000 de persoane beneficiază de măsuri îmbunătățite de protecție împotriva inundațiilor.
Sunteți beneficiarul unui proiect Interreg? Căutați un voluntar care să vă ajute să promovați și să raportați rezultatele proiectului dumneavoastră de cooperare?
Interreg Volunteer Youth (IVY) este răspunsul! Această inițiativă a DG REGIO continuă în 2021 și din ianuarie, aproximativ 30 de voluntari au fost deja repartizați la programe și proiecte Interreg, pentru a ajuta la activitățile de comunicare și la implementarea proiectelor.
Perioada minimă de voluntariat este de 2 luni și cea maximă de 6 luni.
Vă încurajăm să aflați mai multe despre această oportunitate excelentă aici și despre cum să aplicați aici.
Două comunități rurale de la frontiera româno-maghiară oferă un model de cooperare exemplară în fața aceleiași provocări: managementul situațiilor de urgență în caz de incendiu. Aceasta este povestea comunelor Valcani (România) și Földeák (Ungaria).
Circa 36.900 de persoane care locuiesc în arealul Valcani – Dudeștii Vechi – Sânnicolau Mare (județul Timiș) – Földeák – Óföldeák – Kiszombor – Pitvaros – Királyhegyes – Apátfalva – Csanádpalota – Magyarcsanád (județul Csongrád) erau vulnerabile în fața unor incendii casnice, frecvente în așezările rurale. Grație implicării autorităților locale din Valcani și Földeák, cele două așezări și comunitățile învecinate beneficiază de o infrastructură îmbunătățită a serviciilor voluntare de urgență.
Prin Programul Interreg V-A România-Ungaria, cei doi parteneri au atras fonduri europene în valoare de 369.028 de euro pentru achiziționarea a două autospeciale de stingere a incendiilor și echipamente de protecție pentru pompieri.
În cadrul proiectului, care a fost finalizat la 31 decembrie 2019, au fost organizate cursuri de formare pentru 65 de pompieri și cursuri de informare pentru copii și părinți. Mai mult, cele două servicii voluntare de intervenție în caz de situații de urgență au realizat exerciții comune de pregătire.
Cele două părți au semnat un acord care permite intervenția comună în cazuri speciale care s-ar putea produce în zona de frontieră. „Acordul de cooperare încheiat între cei doi parteneri are o strategie comună pentru intervenția în caz de situații de urgență în zona transfrontalieră. În viitor, cele două servicii voluntare și-au propus să continue schimbul de experiență prin întâlniri de o parte și de alta a graniței”, ne spune Adina Galu, viceprimarul comunei Valcani.
Conform obligațiilor impuse prin Regulamentul (UE) Nr. 1303/2013, Anexa XII, secțiunea 2.1.2 (f), privind responsabilitățile statului membru și ale autorității de management de a furniza informații actualizate cu privire la implementarea programului, inclusiv principalele sale realizări, vă aducem la cunoștință că Programul Interreg V-A România-Ungaria a depășit ținta de dezangajare pentru anul 2020.
În pofida unui an dificil, marcat de criza sanitară generată de pandemia Covid-19, s-a reușit - ca urmare a măsurilor de prevenire sau remediere luate de către Autoritatea de Management - atingerea țintei de dezangajare pentru anul 2020 și a unui procent de absorbție de 25,26% din alocarea FEDR a Programului.
Până la data de 30 decembrie 2020 a fost solicitată Comisiei Europene, spre rambursare, printr-un număr de 23 de aplicații de plată, suma totală de 47,77 milioane EURO FEDR, din care 29,86 milioane EURO în anul 2020.
Ținta de dezangajare pentru anul 2020, de peste 29,86 milioane EUR, a fost astfel atinsă și chiar depășită cu 0,32 milioane EUR.
Salutăm progresele realizate în ceea ce privește atingerea obiectivelor Programului, le dorim succes tuturor beneficiarilor în vederea finalizării implementării proiectelor și apreciem eforturile depuse până în prezent.
Luni, 21 decembrie 2020, la ora 14.30, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (MLPDA) va organiza o conferință de presă, în cadrul căreia va fi prezentat stadiul absorbției și gradul de contractare a proiectelor finanțate cu fonduri europene prin programele coordonate de MLPDA.
Conferința va fi susținută de către Marius-Mihai Vasiliu, secretar general adjunct și purtător de cuvânt al MLPDA.
Pentru a limita răspândirea îmbolnăvirii cu virusul SARS-CoV-2, la conferință vor participa maximum 10 reprezentanți ai mass-media (reporteri, cameramani, fotografi), în ordinea acreditării acestora, la adresa de e-mail presa@mdrap.ro, până luni, 21 decembrie, ora 10.00.
Vă recomandăm să purtați echipament de protecție (mască, mănuși) împotriva răspândirii COVID-19.
În cadrul conferinței de presă, se vor putea pune întrebări la care se va răspunde, în măsura în care timpul va permite.
În data de 17 decembrie 2020 s-a desfășurat cea de-a opta reuniune a Comitetului de Monitorizare al Programului Interreg V-A România-Ungaria.
Întâlnirea Comitetului de Monitorizare a avut loc, în mod excepțional, în format online, din cauza condițiilor restrictive impuse de situația epidemiologică actuală Covid-19.
În cadrul reuniunii au fost prezentate stadiul implementării programului, progresele realizate în ceea ce privește atingerea indicatorilor la nivel de Program şi ținta N+3, precum și măsurile de simplificare şi accelerare implementate de Autoritatea de Management pentru atingerea acestor obiective.
În context, a fost realizată o analiză detaliată a magnitudinii impactului generat de criza actuală, cu cuantificarea impactului asupra Programului şi proiectelor finanțate în cadrul acestuia. Totodată, au fost prezentate riscurile potențiale și acțiunile decise de către Autoritatea de Management, în vederea prevenirii sau remedierii acestora. O mare atenție a fost acordată prezentării măsurilor de simplificare adoptate în vederea sprijinirii beneficiarilor pentru minimizarea efectelor negative aferente.
Este de precizat prezența la eveniment a reprezentantului DG Regio din cadrul Comisiei Europene, care a dorit să salute eforturile depuse în ultimele luni de către structurile Programului. De asemenea, reprezentantul DG Regio a ținut să sublinieze că la nivelul Comisiei Europene sunt recunoscute și apreciate eforturile depuse de către Statele Membre implicate în cooperarea transfrontalieră, în vederea traversării unei perioade atât de dificile.
În cadrul Programului Interreg V-A România-Ungaria au fost contractate până în prezent 109 proiecte, valoarea lor totală, de 232,22 milioane EUR, reprezentând 92,85% din bugetul Programului.
Până în acest moment, plățile la nivelul Programului au atins valoarea de 44,75 milioane EUR, în cursul anului 2020 fiind efectuate plăți de 16,37 milioane EUR. Perspectivele sunt optimiste în ceea ce privește evitarea dezangajării în acest al treilea an al Programului.
Pregătirea viitorului Program pentru perioada 2021-2027 a înregistrat progrese semnificative în cursul anului 2020, concretizate în contractarea expertizei externe, organizarea a numeroase evenimente de consultare a potențialilor aplicanţi și, cel mai important, finalizarea (până la stadiul de consultare) a Analizei Teritoriale și unor documente conexe acesteia.
În data de 16 noiembrie 2020, Comisia Europeană a aprobat modificarea Programului Interreg V-A România-Ungaria.
Autoritatea de Management a Programului Interreg V-A România-Ungaria a inițiat și obținut aprobarea celei de-a treia modificări a Programului de Cooperare. Astfel, cea de-a patra versiune a Programului permite creșterea ratei de cofinanțare la 100% a cheltuielilor declarate în cererile de plată în cursul exercițiului contabil 1 iulie 2020 - 30 iunie 2021.
Prezenta modificare - justificată de contextul epidemiologic (pandemia generată de SarsCOV-19) și permisă de măsurile specifice UE în vederea oferirii unei flexibilități excepționale pentru utilizarea fondurilor structurale și de investiții europene, ca răspuns la actuala criză - are ca scop creșterea flexibilității în implementarea programului, precum și reducerea poverii financiare în contextul dificil menționat.
Modificarea programului de cooperare constă, în plus, în adaptarea valorilor țintă pentru anul 2023 ale anumitor indicatori de realizare, de rezultat și financiari.
Nu în ultimul rând, modificarea cuprinde schimbarea oficială a numelui regiunii ungare NUTS-3 „Csongrád”, care a devenit „Csongrád-Csanád”.
