Care sunt cele mai importante nevoi ale zonei de graniță dintre România și Ungaria? Cu ce provocări se confruntă oamenii și organizațiile de o parte și de alta a frontierei și unde putem acționa împreună?
Programul Interreg VI-A România-Ungaria (Autoritatea de Management, Autoritatea Națională din Ungaria, Secretariatul Comun și Punctele de Informare), împreună cu experți ai Serviciului Central European pentru Inițiative Transfrontaliere (CESCI), invită părțile interesate din România și Ungaria să participe la o serie de ateliere comune. Aceste ateliere sunt o oportunitate de a împărtăși cunoștințe și experiență locală, de a discuta provocările comune și de a contribui la identificarea priorităților pentru cooperare viitoare.
Două perspective, un obiectiv comun
Atelierele abordează cooperarea transfrontalieră din două perspective complementare:
Pe scurt, atelierele funcționale identifică unde și pentru ce teritorii sunt relevante provocările, în timp ce atelierele sectoriale identifică ce provocări tematice sunt importante. Împreună, ele ne oferă o imagine mai clară a zonei de frontieră și indică oportunități de acțiune comună. Principalele concluzii vor fi integrate în Analiza teritorială, care sprijină pregătirea Capitolului Interreg pentru perioada 2028-2034.
Când și unde?
Atelierele cu participare fizică se desfășoară conform fusului orar local (EET în România, CET în Ungaria), iar cele online se desfășoară conform fusului orar CET (ora Ungariei).
Participați la discuții
Vă desfășurați activitatea într-un domeniu relevant pentru cooperarea transfrontalieră sau aveți experiență care ne poate ajuta să înțelegem mai bine nevoile zonei de frontieră?
Vă invităm să vă înscrieți și să aduceți în discuție perspectiva dumneavoastră.
Înscrierea se face prin completarea formularului de înscriere, AICI, până la data de 28 octombrie 2026.
După înscriere, veți primi în timp util un e-mail de confirmare cu detalii privind locul de desfășurare a atelierelor sau, după caz, linkul Zoom pentru a participa online.
Experiența dumneavoastră ne poate ajuta să identificăm cele mai importante provocări din zona transfrontalieră și să conturăm prioritățile Capitolului Interreg 2028-2034.
Așteptăm cu interes opiniile dumneavoastră!
Povestea a două femei care au transformat lupta împotriva bullying-ului într-o promisiune: niciun copil nu rămâne singur.
Nu începe mereu cu o bătaie în curtea școlii.
Începe mai discret. O fată care nu mai ridică mâna la ore. Un băiat care mănâncă singur la prânz, din nou, și spune că nu îi este foame. Un grup de chat din care un copil nu a făcut niciodată parte. Odată cu pandemia, realitatea din spatele acestor tăceri mărunte a devenit tot mai greu de ignorat. Organizația Mondială a Sănătății a consemnat o creștere globală de 25% a anxietății și a depresiei chiar în primul an al pandemiei, iar tinerii s-au numărat printre cei mai afectați: mai multă singurătate, mai mulți copii care nu se mai simt în siguranță să fie pur și simplu ei înșiși într-o clasă plină de colegi.
În 2026, bullying-ul rareori mai arată ca în filme. Este excludere. Sunt zvonuri. Este o glumă care nu este amuzantă pentru cel vizat. Și, prea des, adulții din jurul copilului, profesori, părinți, chiar și specialiști, nu observă decât după ce răul a apucat deja să-i modeleze devenirea.
Este aceeași poveste, fie că vorbim despre o clasă din România sau una din Ungaria. Tocmai de la această realitate comună au pornit trei organizații, aflate de o parte și de alta a graniței, atunci când au decis să lucreze împreună, nu cu iluzia că un singur proiect poate eradica problema, ci cu convingerea că fiecare copil sprijinit, fiecare adult pregătit, fiecare ușă deschisă merită efortul.
Crede în momentele „Aha”
Bea Sárcsevity Hajdú este mama a trei copii, asistentă socială și expertă în politici sociale, iar din partea Asociației Szent Gellért din Szeged este managerul de proiect din spatele nO bULLYING | ROHU00313. Cu mult înainte de toate aceste roluri, credea că va deveni asistentă medicală, până când a văzut cât suferă pacienții într-un spital și și-a dat seama că ajutorul pe care voia să-l ofere era de alt fel. Și-a găsit, așadar, o altă cale.
Întreab-o ce o motivează astăzi și nu vei auzi despre linii de finanțare sau livrabile. Vei auzi despre cercetare și despre oameni.
„Cercetările realizate după pandemia de COVID-19 arată clar că bunăstarea mentală a copiilor și a tinerilor a scăzut semnificativ”, spune ea. „Ca specialiști, responsabilitatea noastră este mai mare ca oricând.”
Dar nu statisticile sunt cele care o animă, ci momentele. Le spune „momente aha”: clipa în care un profesor sau un tânăr recunoaște brusc ceva din propriul comportament și începe, aproape fără să vrea, să îl pună sub semnul întrebării. Poate fi conștientizarea că bullying-ul nu înseamnă doar violență fizică, că excluderea, zvonurile și batjocura pot răni la fel de mult. Sau o prejudecată veche, care începe, încet, să se clatine.
„Atunci începe schimbarea adevărată”, spune ea. „Nu pentru că cineva le spune ce să gândească, ci pentru că încep să se vadă altfel pe ei înșiși și să vadă altfel lumea.”
Pentru Bea, siguranța nu a însemnat niciodată doar absența violenței. Este ceva mai aproape de apartenență, iar apartenența este un drept, nu un privilegiu.
„O școală sigură nu este doar un loc fără conflicte”, spune ea. „Este o comunitate în care fiecare copil simte: contez, sunt acceptat, aparțin acestui loc.” Este la fel de fermă și atunci când vine vorba despre cine ar trebui să se bucure de acest sentiment. „Sprijinul pentru sănătatea mentală nu ar trebui să fie niciodată un privilegiu. Într-o societate corectă, accesul la sprijin nu ar trebui să depindă de situația financiară a familiei.”
Să fii cu adevărat văzut
Alături de Bea lucrează Ágnes Szabó, Ági, pentru toți cei care o cunosc, consilieră în sănătate mentală, cu 24 de ani de experiență în a-i îndruma pe adolescenți prin anii în care hotărăsc cine vor deveni.
Ceea ce a atras-o spre această muncă nu a fost un eveniment anume, ci chiar vârsta cu care lucrează. „Ce mă inspiră cel mai mult este energia, creativitatea și diversitatea pe care le aduc adolescenții”, spune ea. Nu îi idealizează (Știu că nu este întotdeauna ușor să lucrezi cu adolescenții”), dar este convinsă de potențialul lor și spune că ei sunt grupul care o face să simtă cel mai puternic că munca ei are un impact real și de durată.
Dacă pentru Bea siguranța înseamnă apartenență, pentru Ági înseamnă să fii cu adevărat văzut. „A te simți în siguranță la școală înseamnă să fii auzit cu adevărat și văzut pe deplin”, spune ea. „Să știi că există un adult de încredere care te ascultă, este atent și răspunde cu consecvență și grijă ori de câte ori ai nevoie de sprijin.”
Pentru Bea și Ági, bunăstarea mentală a unui copil nu este ceva de lăsat pe mai târziu. Are nevoie de atenție încă de la început.
Ce a construit, de fapt, parteneriatul
nO bULLYING | ROHU 00313 a reunit trei organizații care au clădit, pas cu pas, un parteneriat solid, dincolo de graniță. În cadrul proiectului au deschis centre de consiliere la Szeged și la Timișoara, au format mentori și au adus laolaltă o sută de tineri în tabere transfrontaliere. Au creat și un ghid metodologic, bazat nu doar pe teorie, ci pe ateliere testate pe teren, despre empatie, gestionarea conflictelor și subiecte pe care școala le abordează rareori, precum dependențele și comportamentele de risc. Un astfel de atelier, desfășurat cu adolescenți, a explorat bullying-ul școlar prin activități creative, încurajându-i pe participanți să își exprime sentimentele și experiențele prin artă: o ocazie de a reflecta, dintr-un alt unghi, asupra lui și a impactului său emoțional.
Pentru Bea, parteneriatul în sine este una dintre adevăratele lecții ale proiectului: „O schimbare reală și durabilă este posibilă doar atunci când specialiștii, instituțiile și comunitățile lucrează ca parteneri egali.” Ági este de aceeași părere: „De la partenerii noștri români am învățat cât de valoroasă este cooperarea, cât de puternică poate fi o comunitate și cât de important este să rămâi flexibil.” Amândouă descriu, în cuvintele lor, același mod de a lucra: să rămână deschise atunci când apărea ceva neprevăzut și să aibă încredere că, împreună, vor găsi o soluție.
Întrebată ce ar vrea să ia cu ea fiecare școală din acest proiect, Bea se întoarce direct la ghid, nu ca document, ci ca mentalitate. „Prevenția nu este o prelegere sau o campanie izolată”, spune ea. „Este un proces continuu de dezvoltare a competențelor personale și sociale ale tinerilor.” Ági duce aceeași întrebare mai departe: și-ar dori ca voluntarii care lucrează cu tinerii să devină o prezență permanentă în școli, iar prevenirea bullying-ului să fie predată viitoarelor generații de profesori încă din perioada formării, înainte de a ajunge la catedră.
Oamenii la care nimeni nu se aștepta
Proiectul nu a fost gândit pentru părinți. Dar, în primele luni de ateliere și de consiliere cu acces liber, au început să apară și mame. Auziseră că, în cadrul acestor întâlniri, puteau vorbi deschis, fără să fie judecate.
„Ce m-a surprins cel mai mult”, spune Ági, „a fost apariția unui nou grup-țintă, mamele, și cererea tot mai mare de consiliere individuală gratuită în rândul tinerilor adulți.”
Veneau cu conflicte de familie, cu griji legate de creșterea copiilor și cu dificultăți de sănătate mentală care aveau prea puțin de-a face cu școala, dar erau strâns legate de ceea ce trăiau tinerii acasă și în viața de zi cu zi.
Ceea ce a pornit ca o oportunitate de sprijin a devenit, treptat, ceva la care nicio organizație nu se gândise: un grup de mame care au început să se întâlnească, să își împărtășească experiențele și să se sprijine reciproc. Grupul se întâlnește și astăzi. Discuțiile lor au pornit de la maternitate și au ajuns treptat la experiența femeilor în general: de la momentul în care devin mame și dilemele care îl însoțesc, la feminitate, sentimentul de a fi „o mamă suficient de bună” și nevoia de a-și face timp pentru ele însele. În ultima perioadă, conversațiile s-au îndreptat și spre relații și intimitate
.„Proiectul nu s-a încheiat odată cu finanțarea”, spune Bea. „A creat ceva mult mai durabil: o comunitate construită pe încredere, apropiere și sprijin reciproc.”
O ușă, nu un miracol
Poate că aceasta este una dintre cele mai importante lecții ale proiectului: prevenția nu se oprește la ușa clasei. Un copil duce școala cu el acasă, așa cum viața de familie îl urmează în școală. Sprijinirea uneia înseamnă, adesea, să faci loc și celeilalte.
Fata care nu mai ridică mâna. Băiatul care spune că nu îi este foame. Grupul de discuții din care cineva nu a făcut niciodată parte. Nimic din toate acestea nu dispare doar pentru că există un proiect. Ce se schimbă este ceva concret și durabil: acum există o ușă prin care acei copii și părinții lor pot păși, atât la Szeged (Centrul de Sprijin Léleklenyomat, str. Gém nr. 16/B, etaj 3, ap. 7), cât și la Timișoara (Bd. Revoluției din 1989, nr. 8). Și, de cealaltă parte a ușii, cineva gata să asculte, să ajute și să le amintească faptul că ei contează.
Proiectul pe scurt
Implementare: decembrie 2024 – decembrie 2025
Buget total: 232.690 € | Contribuție FEDR: 186.152 €
Parteneri: Asociația Szent Gellért (HU, Lider de Parteneriat), Asociația Bastion-Vár Bástya (RO), Societatea pentru Copii și Părinți (RO)
Ce a făcut proiectul?
Proiectul a înființat și a echipat centre de consiliere la Szeged și la Timișoara, a format mentori și voluntari pentru lucrul cu tinerii și a dezvoltat un ghid metodologic testat pe teren, împreună cu un curriculum de formare pentru specialiștii care lucrează la prevenirea violenței și a abuzului asupra copiilor. Pentru tineri, proiectul a însemnat tabere tematice, consiliere, ateliere despre drepturile copilului și grupuri săptămânale de sprijin între egali. Campaniile de conștientizare, de la sesiuni în școli și pliante informative până la conținut publicat constant pe rețelele sociale și pe blog, au ajuns la sute de tineri din ambele țări. Tot în cadrul proiectului a fost lansată SAFE, o aplicație gratuită împotriva bullying-ului, disponibilă pe Google Play și App Store, prin care tinerii primesc, la orice oră, sprijin și îndrumare în situații de risc.
O nouă eră în cooperarea transfrontalieră și în eliminarea obstacolelor administrative în temeiul Regulamentului „BRIDGEforEU”.
Aproape o treime din populația Uniunii Europene trăiește în regiuni de frontieră (aproximativ 150 de milioane de oameni). Deși libertatea pieței interne asigură, în principiu, mobilitatea, realitatea cotidiană arată adesea altfel. Atunci când accesează locuri de muncă, oferte educaționale, servicii de sănătate sau oportunități locative disponibile de cealaltă parte a frontierei, cetățenii și furnizorii de servicii se lovesc zilnic de bariere juridice și administrative generate de diferențele dintre legislațiile naționale. În Ungaria, această problemă este deosebit de importantă: din cele 19 județe existente, 15 se învecinează cu o altă țară, astfel că aproape 80% din populația națională este clasificată ca fiind frontalieră, conform metodologiei UE.
Regulamentul „BRIDGEforEU”: soluția UE pentru obstacolele cotidiene
Pentru eliminarea acestor dezavantaje structurale, Parlamentul European a adoptat la data de 6 mai 2025 un nou regulament, denumit „BRIDGEforEU”, care instituie un instrument de dezvoltare și creștere pentru regiunile de frontieră. Această legislație reprezintă un jalon istoric care oferă statelor membre și actorilor transfrontalieri un instrument direct pentru identificarea și gestionarea sistematică a obstacolelor administrative și juridice care împiedică creșterea. Această sarcină este îndeplinită de Punctul de Coordonare Transfrontalieră (Cross-Border Coordination Point – CBCP).
Ungaria în frunte: a fost înființat punctul național de coordonare
Dintre statele membre ale UE, Ungaria a fost prima care a înființat punctul de coordonare. În spatele acestei decizii și al implementării rapide se află un compromis de succes la nivelul Uniunii, negociat în timpul președinției ungare a Consiliului UE. Sarcinile CBCP național sunt îndeplinite de Departamentul Programelor Transfrontaliere Interreg.
Rolul punctului de coordonare este de a funcționa ca un ghișeu unic pentru preluarea sesizărilor, de a sistematiza problemele semnalate în funcție de încadrarea lor sectorială și, ulterior, de a lua legătura cu ministerele și autoritățile de resort competente și, dacă este necesar, cu punctul de coordonare sau autoritatea relevantă din statul membru vecin, în vederea demarării anchetei. Deși regulamentul nu impune obligativitatea soluționării obstacolului respectiv, acesta asigură un cadru oficial și clar care permite factorilor de decizie să abordeze în mod concret problemele care apar în zonele de frontieră.
Cum funcționează procedura de notificare (sesizarea) în practică?
Dacă sunteți reprezentantul unei organizații, instituții sau companii care operează o infrastructură sau care furnizează un serviciu transfrontalier iar activitatea dumneavoastră este îngreunată de regulile diferite din țara vecină, puteți depune o notificare oficială la CBCP sub forma unui așa-numit „dosar transfrontalier”. În urma sesizării, Punctul de Coordonare va iniția la autoritățile naționale competente revizuirea profesională și juridică a obstacolului semnalat.
Parteneriat internațional și cooperarea cu țările vecine
Mobilitatea transfrontalieră și dezvoltarea economică sunt, prin natura lor, procese bilaterale. Să ne gândim doar la cei peste 140.000 de lucrători maghiari, care muncesc în Austria, la cei peste o mie de copii maghiari care frecventează instituțiile de învățământ de acolo sau la miile de cetățeni austrieci, slovaci și români care s-au mutat în localitățile de frontieră din Ungaria! Pe lângă asta, zeci de mii de angajați care trăiesc în țările vecine contribuie la economia națională a Ungariei, sute de copii maghiari de peste granițe învață în școlile din Ungaria , în timp ce utilizarea bilaterală a serviciilor de sănătate și petrecerea anilor de pensie în străinătate arată, de asemenea, o tendință de creștere constantă. În plus, datorită programelor Interreg, în ultimii ani au fost realizate sute de investiții și proiecte de dezvoltare în regiunile noastre de frontieră.
Din acest motiv, CBCP din Ungaria în prezent caută activ parteneri în țările vecine – atât în statele membre UE, cât și în statele non-UE. Munca în comun și organizarea în rețea a instituțiilor partenere reprezintă garanția ca sistemele juridice în vigoare pe o parte și pe alta a frontierei, să nu se obstrucționeze ci să se completeze reciproc.
Contact și informații suplimentare
Dacă sunteți interesat să depuneți o sesizare sau doriți să inițiați o colaborare, un parteneriat în calitate de reprezentant al țărilor vecine, vă rugăm să contactați CBCP din Ungaria la adresa oficială de e-mail: HU_CBCP@mfa.gov.hu.
Dacă și pentru dumneavoastră este importantă facilitarea vieții cotidiene a celor care trăiesc în zonele de frontieră și a navetiștilor transfrontalieri, puteți conta pe cooperarea noastră! Sprijiniți și dumneavoastră activitatea CBCP din Ungaria prin semnalarea obstacolelor întâmpinate!
Pregătirea Capitolului Interreg pentru perioada 2028–2034 este în desfășurare. În acest proces, vrem să aflăm opiniile celor care trăiesc, lucrează și cooperează de o parte și de alta a frontierei româno-ungare.
Pentru a contribui la Analiza Teritorială care stă la baza Capitolului, vă invităm să completați sondajul online.
Sondajul cuprinde patru secțiuni. Alegeți secțiunea care vi se potrivește cel mai bine și împărtășiți-ne experiența dumneavoastră, completând răspunsurile în limba română sau în limba maghiară.
CARE ESTE SECȚIUNEA POTRIVITĂ PENTRU DUMNEAVOASTRĂ?
Pentru persoanele care s-au mutat din România în Ungaria sau din Ungaria în România și locuiesc în prezent în țara vecină.
Această secțiune urmărește motivele și modul în care se desfășoară mobilitatea rezidențială, precum și fluxurile de persoane de o parte și de alta a frontierei. Ne interesează, de asemenea, barierele întâmpinate și nevoile legate de servicii ale persoanelor care locuiesc în țara vecină.
Pentru persoanele care locuiesc într-una dintre cele două țari și trec frontiera pentru a lucra în cealaltă.
Împărtășiți-ne experiența dumneavoastră privind deplasarea transfrontalieră către locul de muncă, inclusiv în ceea ce privește modalitățile de deplasare, accesibilitatea și eventualele bariere administrative, lingvistice sau legate de accesul la servicii. Răspunsurile dumneavoastră ne pot ajuta să identificăm domeniile în care cooperarea transfrontalieră ar putea sprijini mai bine mobilitatea forței de muncă.
Pentru beneficiarii proiectelor derulate în cadrul programelor Interreg dintre România și Ungaria.
Împărtășiți-ne experiența dumneavoastră în implementarea proiectelor transfrontaliere. Răspunsurile ne vor ajuta să identificăm lecțiile învățate și aspectele care pot fi luate în considerare în pregătirea Capitolului Interreg.
Pentru cetățenii care locuiesc în zona de frontieră dintre România și Ungaria.
Împărtășiți-ne perspectiva și experiența dumneavoastră privind viața în zona de frontieră și spuneți-ne care sunt aspectele și oportunitățile care contează.
DE CE ESTE IMPORTANT SĂ CONTRIBUIȚI
Experiența și perspectiva dumneavoastră ne pot ajuta să înțelegem mai bine ce funcționează, ce provocări trebuie abordate și în ce domenii cooperarea transfrontalieră poate aduce o schimbare reală.
RAPID ȘI UȘOR DE COMPLETAT
Durata estimată de completare: 15 minute
Sondajul este deschis în perioada 5 octombrie – 30 noiembrie 2026.
COMPLETAȚI SONDAJUL – CAPITOLUL INTERREG 2028–2034
Alegeți secțiunea care vi se potrivește. Împărtășiți-vă experiența. Contribuiți la definirea viitorului cooperării dintre România și Ungaria.
Vă mulțumim pentru timpul acordat și pentru implicare!
„Dacă mâine ai putea schimba un singur lucru în orașul tău sau în regiunea transfrontalieră, ce ai schimba?”
Așa am început, pe 30 septembrie, la Universitatea din Debrecen, evenimentul „Dincolo de granițe: ideile tinerilor pentru viitor”. O întrebare simplă, la care nu existau răspunsuri greșite. Această întrebare a dat startul întâlnirii dedicate celei de-a 15-a ediții a Zilei Cooperării Interreg, într-o sală plină de tineri. Ne-am dorit ca sloganul din acest an, „Mai puternici împreună”, să fie mai mult decât o frază pe un slide. Așa că, în loc să vorbim despre tineri, am stat de vorbă cu ei. Colegii din cadrul Autorității de Management, Autorității Naționale din Ungaria, Secretariatului Comun și Punctelor de Informare au fost parte din conversație, de la prima întrebare până la ultima idee.
La început, în sală a fost liniște. Apoi au pornit sondajele: cine a trecut vreodată granița, cine are prieteni dincolo de ea, cine ar lucra acolo. S-au ridicat mâini, au apărut zâmbete, iar noi am continuat cu povești adevărate din proiecte Interreg. TRANSBORDER a pus în funcțiune o linie directă de autobuz peste graniță, inclusiv cu autobuze ecologice. CHESS FOR CHANGE a arătat cum șahul îi poate ajuta pe copiii din medii defavorizate să capete încredere în sine. UNITE a adus în discuție agresiunea nevăzută cu care se confruntă mulți tineri. Unele povești le-au fost atât de apropiate, încât participanții au început să vorbească deschis despre ceea ce le ușurează și ceea ce le îngreunează viața atunci când vor să studieze, să lucreze sau să se implice în activități peste graniță.
Apoi le-am cerut să construiască ceva. Au lucrat pe grupuri, pe temele care contează cel mai mult pentru ei: mobilitate și tot ceea ce ține de educație, sănătate și mediu. Fiecare grup a ales o problemă, a explicat de ce România și Ungaria ar trebui să o abordeze împreună și a transformat-o într-o idee de proiect transfrontalier. Sala s-a umplut de voci, de zgomot de markere pe hârtia de flipchart și de idei născute din experiențe reale, toate însuflețite de energia și curiozitatea tinerilor.
Au urmat prezentările. În fața unui „Comitet de Monitorizare” simbolic, grupurile și-au susținut proiectele și au răspuns la întrebări despre relevanță, impact, caracter inovator și fezabilitate, la fel ca într-o evaluare reală de proiecte. După vot, ideea câștigătoare a primit o decizie simbolică de finanțare.
Invitați la eveniment, doi studenți de la Universitatea din Oradea au adus în sală și perspectiva celeilalte părți a frontierei. Tinerii au avut ocazia să se cunoască, să stea de vorbă, să schimbe idei și date de contact și, poate, să pună bazele unor prietenii care vor trece dincolo de graniță. Pentru că, în cele din urmă, cooperarea înseamnă oameni care se întâlnesc, discută și descoperă ce au în comun și ce pot construi împreună.
Fiecare participant a plecat acasă cu un certificat de participare, iar câștigătorul, cu bilete la Teatrul Național Csokonai din Debrecen, un reper cultural renovat cu sprijinul programului nostru.
Noi am plecat cu ceva la fel de prețios: opinii sincere despre provocările și oportunitățile pe care le văd tinerii și care ne vor ajuta să gândim viitorul programului.
Ziua Cooperării Interreg înseamnă să facem cooperarea vizibilă și să o aducem mai aproape de oameni. La Debrecen, tinerii au făcut exact acest lucru.
Mai puternici împreună, într-adevăr.
La 1 septembrie 2026, reprezentanți ai României și Ungariei s-au reunit la Oradea pentru prima ședință a Comitetului de Programare (CP), marcând începerea oficială a pregătirii Capitolului Interreg pentru perioada de programare 2028-2034.
Comitetul de Programare reunește reprezentanți ai autorităților și instituțiilor de la nivel național, regional și local, precum și ai altor organizații relevante din cele două țări. Rolul său este de a ghida pregătirea viitorului program și de a contribui la definirea priorităților care vor sta la baza cooperării dintre România și Ungaria după 2027.
Prima reuniune a stabilit cadrul de lucru pentru perioada următoare. Membrii Comitetului au aprobat Regulamentul de organizare și funcționare al Comitetului de Programare, precum și Nota conceptuală și Cadrul metodologic pentru pregătirea Capitolului Interreg 2028-2034 (inclusiv anexele).
Reprezentând Comisia Europeană, Direcția Generală Politică Regională și Urbană (DG REGIO), domnul Csaba Hende a salutat lansarea discuțiilor privind viitorul program.
„Va fi important să urmărim îndeaproape evoluțiile legislative și, în același timp, să construim pe baza cooperării solide și a rezultatelor obținute în ultimii ani”, a concluzionat domnul Hende.
Doamna Camelia Coporan, președinta Comitetului de Programare și șefa Autorității de Management pentru Programul Interreg VI-A România-Ungaria, a evidențiat contribuția pe care experiența și expertiza membrilor Comitetului o pot avea la pregătirea viitorului program.
„Cunoștințele și experiența reunite în cadrul Comitetului oferă o bază solidă pentru un proces riguros de programare și pentru elaborarea unui Capitol Interreg coerent și de înaltă calitate”, a declarat doamna Coporan.
Comitetul va discuta și, acolo unde este cazul, va valida principalele rezultate ale procesului de programare, pe măsură ce avansează pregătirea Capitolului Interreg.
Vorbind în numele Autorității Naționale din Ungaria pentru Programul Interreg VI-A România-Ungaria, doamna Nikoletta Horváth a pus accent pe importanța implicării părților interesate pe tot parcursul procesului de programare și pe necesitatea de a combina cunoașterea realităților locale cu o abordare strategică.
„Actorii regionali au un rol esențial în conturarea viitorului program. Cunoștințele lor și participarea activă la procesul de consultare vor contribui la asigurarea faptului că prioritățile viitoare sunt strâns ancorate în realitățile regiunii de frontieră.”
Implicarea părților interesate va rămâne esențială în etapa următoare. Analizele, consultările și dialogul cu părțile interesate din întregul teritoriu al programului vor contribui la identificarea priorităților, provocărilor și oportunităților care pot fi abordate cel mai eficient prin cooperare transfrontalieră în perioada 2028-2034.
Prima reuniune CP marchează, astfel, începutul pregătirii programului Interreg post-2027, un proces care pornește de la cooperarea și rezultatele obținute în ultimii ani și urmărește să răspundă cât mai bine nevoilor și oportunităților viitoare ale regiunii de frontieră.
Cum îi ajută cercetătorii români și maghiari pe medici să țină pasul cu rezistența la antimicrobiene
Un pacient ajunge la spital cu o infecție severă. Medicii încep tratamentul, dar încă nu știu ce bacterie a provocat infecția. Fiecare oră contează. Undeva, ascuns într-o minusculă probă clinică, se află răspunsul care ar putea schimba șansele pacientului de a se însănătoși.
În fiecare an, milioane de oameni din întreaga lume dezvoltă infecții pe care antibioticele nu le mai pot trata eficient. România se numără printre țările europene cele mai afectate de rezistența la antimicrobiene, una dintre cele mai mari amenințări pentru medicina modernă.
În spatele fiecărei statistici se află pacienți care așteaptă tratamentul potrivit, iar recuperarea lor depinde nu doar de alegerea medicamentului corect, ci și de cât de repede poate fi administrat.
Pentru medici, fiecare diagnostic înseamnă o cursă contra cronometru. Pentru cercetători, este o cursă împotriva unui inamic invizibil.
Dr. Iulia PÎNZARU cunoaște bine această cursă.
În calitate de manager de proiect al METAGEN | ROHU00049, o inițiativă transfrontalieră finanțată prin Programul Interreg VI-A România–Ungaria, timpul ei se împarte între două lumi foarte diferite. Una înseamnă secvențiere ADN, probe clinice și tehnologie de ultimă generație. Cealaltă înseamnă dosare de achiziții, planuri de renovare și sute de documente administrative, pe care majoritatea oamenilor nu le vor vedea niciodată.
Ambele sunt importante pentru ca cercetarea să ajungă să salveze vieți.
Dar, după cum subliniază Dr. PÎNZARU, povestea METAGEN nu a început odată cu proiectul.
„În multe privințe”, spune ea, „a început cu COVID-19.”
În timpul pandemiei, o echipă de cercetători de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara a învățat ceva ce avea să le schimbe perspectiva asupra cercetării: cum să citească genomul unui agent patogen suficient de repede pentru a răspunde unor întrebări urgente de sănătate publică. Secvențierea nu mai era doar o tehnică avansată de cercetare. Devenise un instrument concret pentru protejarea sănătății publice.
Printre cei care au pus bazele acestei activități s-a numărat Dr. Ovidiu SÎRBU, din cadrul Departamentului de Biochimie.
În mod surprinzător, cariera sa ar fi putut urma o cu totul altă direcție.
„Am visat să devin neurochirurg până în anul al șaselea de facultate, când am intrat într-un laborator modern de biologie moleculară”, își amintește el zâmbind. „A fost dragoste la prima vedere și sfârșitul carierei mele în neurochirurgie.”
Din acel moment, cercetarea moleculară a devenit adevărata sa vocație. Împreună cu colegii din Departamentul de Biochimie și Departamentul de Microbiologie, echipa a dobândit în timpul pandemiei o expertiză pe care puține laboratoare din România o aveau. Iar cercetarea nu s-a oprit odată cu pandemia. În anii care au urmat, cercetătorii și-au perfecționat metodele, au învățat să analizeze probe clinice din ce în ce mai complexe, au îmbunătățit acuratețea secvențierii și au lucrat pentru a transforma datele genetice în informații utile pentru medici.
La momentul lansării primului apel de proiecte Interreg România–Ungaria, expertiza științifică exista deja, construită și perfecționată de-a lungul anilor de cercetare.
Ceea ce lipsea era un spațiu în care această expertiză să poată fi pusă în practică la amploarea pe care o cerea problema.
„În România nu exista o unitate dedicată metagenomicii”, explică Dr. PÎNZARU.
„Aș vrea să fac o precizare aici, pentru că acest aspect este adesea prezentat inexact. Nu a fost niciodată adevărat că România nu avea expertiză în metagenomică. Adevărul era că această expertiză nu avea unde să fie valorificată la amploarea pe care o merita.”
METAGEN a creat cadrul pentru a schimba această situație.
Nu doar prin construirea unui laborator de ultimă generație, ci prin aducerea împreună a expertizei, infrastructurii și cooperării transfrontaliere, pentru a răspunde unei provocări care, asemenea bacteriilor, nu ține cont de frontiere.
Mai mult decât construirea unui laborator
Prima provocare, însă, nu a fost una științifică, a fost construcția.
„Mă pregătisem pentru secvențieri complicate”, râde Dr. PÎNZARU. „Nu mă pregătisem să învăț și despre zidărie și tencuieli.”
Timp de luni de zile, s-a trezit gestionând mai degrabă un șantier decât un proiect de cercetare, ocupându-se de arhitecți, sisteme de ventilație, plafoane tehnice și proceduri de achiziții, în locul experimentelor de laborator.
„Fiecare proiect european înseamnă, de fapt, două proiecte care se desfășoară în paralel”, spune ea. „Există proiectul pe care îl vede toată lumea, laboratorul, cercetarea, rezultatele. Și mai există un proiect alcătuit în întregime din documente. Despre acela nu scrie nimeni articole.”
Și totuși, fără această muncă din spatele scenei, cercetarea nu ar putea avea loc.
Fiecare procedură de achiziție finalizată și fiecare etapă de construcție încheiată au adus echipa mai aproape de un obiectiv fără precedent în România: crearea unui Centru de Referință pentru Metagenomică.
La 17 decembrie 2025, lucrările de renovare au fost finalizate oficial.
Cu luni înainte de termen, laboratorul era gata. Pentru prima dată, echipa putea păși într-un spațiu dedicat metagenomicii. Nu mai era doar un proiect desenat pe hârtie, ci un loc real, pregătit pentru ca cercetarea să prindă viață.
Dar adevăratul moment decisiv a venit mai târziu, când prima probă a parcurs întregul flux de lucru, de la recoltare și secvențierea ADN până la analiza bioinformatică.
Atunci, METAGEN a încetat să mai fie un proiect despre construirea unui laborator și a devenit o capacitate funcțională, cu aplicații clinice reale.
„Până atunci”, își amintește Dr. PÎNZARU, „creasem o infrastructură sofisticată. Din acel moment, aveam o capacitate funcțională, cu potențialul de a veni în sprijinul pacienților.”
Pentru ea, acesta a fost adevăratul reper.
Nu finalizarea laboratorului, ci momentul în care planificarea, construcția, achizițiile și pregătirea științifică au început, în sfârșit, să funcționeze pentru un scop concret, să poată face o diferență reală pentru un pacient.
De la tehnologie la pacienți
Dacă îi ceri Dr. PÎNZARU să explice metagenomica, nu va începe cu secvențierea, bioinformatica sau tehnologiile sofisticate de laborator.
Va începe cu un pacient.
„Când ai o infecție gravă”, explică ea, „medicul trebuie să știe două lucruri: ce microorganism a provocat-o și ce medicament îl poate distruge.”
Astăzi, găsirea acestor răspunsuri depinde, de obicei, de cultivarea bacteriilor într-un laborator. Uneori durează două zile… alteori cinci, sau chiar mai mult.
Între timp, pacientul nu poate aștepta. Medicii încep tratamentul cu antibioticul care are cele mai mari șanse să funcționeze, bazându-se pe experiență și pe evaluarea clinică.
De multe ori, această decizie poate salva vieți. Dar dacă bacteria este rezistentă, iar primul tratament nu funcționează, s-a pierdut deja un timp prețios.
METAGEN își propune să reducă semnificativ acest timp de așteptare. În loc să aștepte ca bacteriile să se dezvolte într-un incubator și să fie identificate în laborator, cercetătorii analizează direct materialul genetic din proba pacientului.
În câteva ore, pot identifica agentul patogen și genele de rezistență pe care le poartă. Pentru medici, aceasta înseamnă informații mai precise. Pentru pacienți, poate însemna acces mai rapid la tratamentul potrivit.
De ce ar trebui să ne pese de metagenomică?
Pentru că antibioticele fac posibilă o mare parte din medicina modernă.
De la intervenții chirurgicale și tratamentul cancerului până la terapia intensivă neonatală și operațiile de rutină, nenumărate proceduri medicale depind de eficiența lor.
De aceea, activitatea desfășurată la Timișoara și dincolo de graniță, la Szeged, în Ungaria, înseamnă mult mai mult decât un nou laborator.
Este vorba despre a-i ajuta pe medici să ia decizii mai bine informate, mai repede, astfel încât pacienții să aibă șanse mai mari să primească tratamentul potrivit, atunci când contează cel mai mult.
Pentru că bacteriile nu au pașapoarte
Medicina modernă s-a schimbat radical în ultimul secol. Bacteriile, însă, nu au ținut niciodată cont de frontiere.
Pentru Dr. PÎNZARU, această realitate simplă explică de ce METAGEN nu ar fi putut fi niciodată un proiect limitat la un singur laborator sau chiar la o singură țară.
„Bacteriile și genele de rezistență nu se opresc la graniță. Pacienții trec granița, la fel și alimentele sau apa. O hartă a rezistenței care se oprește la granița României spune o poveste trunchiată.”
Este o imagine puternică, dar, în același timp, o realitate științifică.
Dacă încercăm să înțelegem rezistența la antimicrobiene doar de pe o parte a frontierei, vedem doar o parte din imagine.
Această realitate comună i-a adus împreună pe cercetătorii de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara, Universitatea din Szeged și Asociația Oncohelp.
Fiecare partener aduce în proiect o expertiză pe care ceilalți, singuri, nu o pot oferi.
În România, echipa proiectului înființează primul Centru de Referință pentru Metagenomică din țară, unde tehnologiile avansate de secvențiere permit specialiștilor să identifice agenții patogeni și genele de rezistență direct din probele pacienților.
Dincolo de graniță, la Universitatea din Szeged, proiectul modernizează Departamentul de Microbiologie Medicală și Institutul de Medicină de Laborator. Acolo, cercetătorii sunt specializați în monitorizarea terapeutică a medicamentelor prin spectrometrie de masă, măsurând concentrația antibioticelor din sângele pacientului pentru a vedea dacă tratamentul ajunge la nivelul necesar pentru a fi eficient.
În proiect este implicată și Asociația OncoHelp, care asigură accesul la o colecție diversă și reprezentativă de probe clinice de la pacienți oncologici.
Împreună, aceste expertize complementare permit răspunsul la două întrebări la fel de importante:
Ce provoacă infecția?
Funcționează tratamentul pentru acest pacient?
“Genomica fără farmacologie îți spune ce ar trebui să funcționeze. Combinate, cele două îți spun ce funcționează cu adevărat”, explică Dr. PÎNZARU.
La prima vedere, diferența poate părea una tehnică.
Pentru cineva care luptă cu o infecție care îi pune viața în pericol, însă, poate face toată diferența.
Când învățarea merge în ambele sensuri
Una dintre cele mai frumoase surprize ale proiectului a venit din partea celor mai tineri cercetători.
Cu ani înainte ca METAGEN să înceapă oficial, doctoranzii din Timișoara lucraseră deja cu tehnologiile de secvențiere Nanopore, acumulând în timp o experiență pe care puține laboratoare din regiune o aveau.
Când au fost organizate sesiunile de instruire practică împreună cu partenerul maghiar, Dr. PÎNZARU se aștepta ca schimbul de cunoștințe să se desfășoare în principal într-o singură direcție.
În schimb, a descoperit că lucrurile stăteau cu totul altfel.
„Presupusesem că noi vom fi în principal cei care primesc expertiză”, își amintește ea. „În schimb, doctoranzii noștri îi învățau pe colegii maghiari cum să pregătească librăriile și să lucreze cu platforma.”
Pentru ea, acel moment a însemnat mult mai mult decât o sesiune de instruire reușită. A arătat că anii de muncă științifică au creat nu doar tehnologii noi, ci și o nouă generație de cercetători, suficient de bine pregătiți și de încrezători pentru a-și împărtăși cunoștințele la nivel internațional.
În multe privințe, aceasta este cooperarea transfrontalieră în forma ei cea mai bună. Nu cunoștințe care circulă într-o singură direcție, ci cunoștințe care se schimbă și se îmbogățesc în ambele sensuri.
Moștenirea cooperării
METAGEN se va încheia oficial în ianuarie 2028.
Proiectul nu va rezolva de unul singur problema rezistenței la antimicrobiene. Niciun proiect nu poate face acest lucru. Sunt prea mulți factori care contribuie la această problemă: modul în care sunt prescrise antibioticele, prevenirea infecțiilor în spitale, agricultura, călătoriile internaționale și mulți alții.
Dar METAGEN poate lăsa în urmă o regiune mai bine pregătită. Îi poate ajuta pe medici să ia decizii mai rapide și mai bine informate. Poate pune bazele unei expertize care să continue să se dezvolte. Și, poate cel mai important, poate face ca această cooperare să nu se încheie odată cu proiectul.
Întrebată ce speră să fie diferit peste cinci ani, Dr. PÎNZARU face o pauză înainte de a răspunde. Apoi zâmbește.
„Nu toate provocările vor fi rezolvate, dar această regiune nu va mai trebui să ia aceste decizii pe nevăzute”, spune ea.
Este un răspuns cumpătat, nu pentru că promite prea puțin, ci pentru că reflectă însăși natura progresului științific.
Adevăratele progrese sunt rareori spectaculoase. Se construiesc cu răbdare, pas cu pas, o descoperire, un parteneriat, o lecție împărtășită.
Poate că aceasta este adevărata moștenire a METAGEN. Nu doar un laborator nou. Nu doar tehnologii noi. Ci o comunitate mai puternică de cercetători care lucrează împreună, dincolo de discipline, instituții și frontiere, mai bine pregătită să răspundă uneia dintre cele mai mari provocări pentru sănătatea noastră.
În lupta împotriva unui inamic invizibil, acesta s-ar putea dovedi unul dintre cele mai importante progrese dintre toate.
METAGEN | ROHU00049
Implementare: februarie 2025 – ianuarie 2028
Buget: 2,27 milioane EUR (1,81 milioane EUR FEDR)
Partenerii proiectului: Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara (Partener Lider), Universitatea din Szeged și Asociația Oncohelp
Ce este METAGEN?
METAGEN ajută România și Ungaria să își consolideze capacitatea de a combate rezistența la antimicrobiene, prin combinarea diagnosticării de ultimă generație cu expertiza și cooperarea științifică transfrontalieră.
La Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara, proiectul înființează primul Centru de Referință pentru Metagenomică din România, iar la Universitatea din Szeged modernizează Departamentul de Microbiologie Medicală și Institutul de Medicină de Laborator.
Împreună, partenerii introduc tehnologii avansate de diagnostic, formează profesioniști din domeniul sănătății, dezvoltă protocoale comune și creează o bază de date transfrontalieră privind genele de rezistență la antimicrobiene. Toate acestea contribuie la luarea unor decizii de tratament mai rapide și mai bine informate.
Pregătirea viitorului Program Interreg dintre România și Ungaria pentru perioada 2028–2034 a început oficial, iar contribuția dumneavoastră este esențială.
Aceasta reprezintă o oportunitate de a reflecta asupra realizărilor și lecțiilor învățate în cadrul programelor de cooperare anterioare și de a contribui la definirea priorităților, nevoilor și aspirațiilor pentru anii care urmează.
Pentru a sprijini acest proces, lansăm un chestionar de consultare a părților interesate, deschis în perioada 08.06.2026 – 01.08.2026.
Chestionarul este deschis beneficiarilor perioadelor de programare 2007–2013, 2014–2020 și 2021–2027, precum și organizațiilor interesate de viitoare oportunități de cooperare.
Încurajăm în mod special participarea:
Aceasta este oportunitatea dumneavoastră de a contribui direct la elaborarea viitorului Program.
Experiența, observațiile și perspectivele dumneavoastră ne vor ajuta să înțelegem mai bine:
Feedbackul dumneavoastră va contribui la crearea unui Program mai relevant, mai eficient și mai bine adaptat nevoilor reale ale regiunii de frontieră România–Ungaria.
Durata estimată de completare: 10 minute
Accesați chestionarul aici: chestionar
Viitorul Program este elaborat în cadrul Politicii de Coeziune a Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034, aflată în prezent în proces de consultare și definire.
Implicarea timpurie a părților interesate este esențială pentru a ne asigura că viitorul Program reflectă realitățile locale și generează rezultate semnificative pentru comunitățile din regiunile de frontieră.
Vă mulțumim pentru contribuția dumneavoastră la modelarea viitorului cooperării în regiunea de frontieră România–Ungaria!
Ce înseamnă Europa pentru tinerii de astăzi?
Oportunități? Conectare? Libertatea de a studia, de a călători, de a coopera și de a împărtăși idei dincolo de granițe?
Acestea au fost câteva dintre întrebările care i-au adus împreună pe studenți, în data de 12 mai, la Universitatea din Oradea, în cadrul unui atelier interactiv organizat cu ocazia Zilei Europei de către Autoritatea de Management a Programului Interreg România–Ungaria, împreună cu Secretariatul Comun și Universitatea din Oradea.
Însă evenimentul nu a fost unul obișnuit, construit în jurul discursurilor formale sau al prezentărilor clasice.
Încă de la început, studenții au fost încurajați să vorbească deschis, să își exprime ideile, să adreseze întrebări și să împărtășească perspective asupra realităților și oportunităților din regiunea transfrontalieră.
Prin sondaje interactive, sesiuni de brainstorming, lucru în echipă și exerciții de construire a unor idei de proiect, participanții au explorat teme relevante pentru tinerii de astăzi, de la mobilitate și oportunități profesionale, până la inovare digitală, sănătate mintală și calitatea vieții.
Atmosfera a devenit rapid animată și colaborativă. Ideile au umplut flipchartul, discuțiile s-au aprins în jurul meselor, iar studenții au lucrat împreună pentru a transforma provocările în idei concrete de proiect, inspirate din nevoile reale ale comunităților.
Unul dintre cele mai captivante momente a fost exercițiul de simulare inspirat din modul în care sunt evaluate proiectele de cooperare transfrontalieră. Lucrând în echipe, studenții și-au creat propriile idei de proiect și le-au prezentat în fața unui „Comitet de Monitorizare” simbolic, susținându-și ideile, explicând impactul acestora și răspunzând întrebărilor legate de inovare, fezabilitate și beneficiile pentru comunitate.
În același timp, evenimentul le-a oferit participanților oportunitatea de a înțelege mai bine cum funcționează programele europene, ce este Interreg, cum sprijină cooperarea transfrontalieră comunitățile și cum inițiativele dezvoltate împreună de România și Ungaria aduc rezultate tangibile pe ambele părți ale graniței.
Dincolo de exercițiul practic în sine, atelierul a devenit un spațiu al dialogului, un loc în care tinerii au putut să exprime ceea ce contează pentru ei, să facă schimb de idei și să descopere cum cooperarea și implicarea activă pot transforma ideile în acțiuni concrete.
Mai presus de toate, evenimentul a evidențiat un lucru simplu, dar esențial: Europa nu înseamnă doar instituții, strategii sau politici. Europa înseamnă oameni, conexiuni, idei împărtășite și comunități care cooperează dincolo de granițe.
Evenimentul s-a încheiat cu discuții, feedback și momente de networking, într-o atmosferă plină de entuziasm, dovadă că atunci când tinerii sunt invitați la dialog, aduc perspective noi, creativitate și energie autentică.
Cea de-a 5-a reuniune a Comitetului de Monitorizare, desfășurată online la data de 16 decembrie 2025, a marcat un moment important în implementarea Programului Interreg VI-A România–Ungaria.
Reuniunea a oferit oportunitatea de a analiza progresele realizate până în prezent și de a stabili prioritățile pentru următoarea etapă de implementare. Datorită dedicării și profesionalismului partenerilor de proiect și structurilor Programului, Programul a atins capacitatea operațională deplină și continuă să avanseze în conformitate cu calendarul planificat.
Implementarea proiectelor se desfășoară eficient, obiectivele financiare au fost atinse, iar rezultatele concrete sunt din ce în ce mai vizibile în zona transfrontalieră România–Ungaria.
Repere-cheie la finalul anului 2025:
Aceste realizări reflectă o cooperare strânsă, responsabilitate comună și încredere reciprocă între toți actorii implicați, asigurând transpunerea obiectivelor strategice în beneficii concrete pentru comunitățile transfrontaliere.
📥 Prezentarea completă disponibilă pentru descărcare (PDF)
Actualizare la începutul anului 2026:
De la data reuniunii Comitetului de Monitorizare, cinci proiecte suplimentare au fost finalizate cu succes, numărul total al proiectelor finalizate ajungând la șase.
Privind înainte, Programul va continua să valorifice aceste baze solide pentru a genera un impact durabil, pe termen lung în regiune, în anul 2026 și mai departe.
În zona de frontieră dintre România și Ungaria, numeroși pacienți trec granița pentru a primi tratamentele medicale de care au nevoie. Totuși, atunci când spitalele nu pot face schimb rapid de informații, apar întârzieri în acordarea tratamentelor, iar cooperarea devine dificilă. Un sistem mai eficient de schimb de date este esențial pentru a garanta servicii medicale sigure și la timp pentru pacienții de pe ambele părți ale frontierei. În acest context, BRECO – Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Oradea, care găzduiește Secretariatul Comun și Control Național din România pentru Programul Interreg VI -A România- Ungaria, colaborează cu Health Connect Partners (UE) prin inițiativa b-solutions 3.0.
Sănătatea este una dintre prioritățile majore de finanțare ale Programului Interreg VI-A România–Ungaria, iar mai multe proiecte strategice adresează consolidarea cooperării digitale și facilitarea transferului de date între furnizorii de servicii medicale.
Pe 11 decembrie 2025, o întâlnire online a reunit experți ai b-solutions, reprezentanți ai structurilor Programului Interreg ROHU și parteneri implicați în proiectele strategice din domeniul sănătății, DENIM (ROHU 621), ISU-EMERG (ROHU 626) și Resilience4Health (ROHU 627). Discuțiile s-au axat pe impactul viitor al Regulamentului pentru Spațiul European al Datelor privind Sănătatea (SEDS) asupra cooperării medicale transfrontaliere.
Experții au prezentat principalele prevederi ale SEDS, care vizează îmbunătățirea accesului pacienților și medicilor la informațiile digitale de sănătate, consolidarea interoperabilității între statele membre și stabilirea unor reguli clare pentru utilizarea datelor în scop clinic și de cercetare. Ei au subliniat că, până în 2029, rezumatele pacientului și rețetele electronice se numără printre primele tipuri de date care vor fi schimbate la nivel european.
Pornind de la aceste informații, partenerii de proiect au împărtășit experiențe din activități legate de îngrijiri de urgență, monitorizarea bolilor cronice și reabilitare. Exemplele prezentate au evidențiat nevoia unor proceduri mai bine armonizate și a unor instrumente digitale mai performante. Printre dificultățile actuale menționate s-au numărat utilizarea pe scară largă a documentelor pe hârtie, accesul limitat la dosarele electronice ale pacienților din țările vecine, diferențele de reglementare și provocările legate de elaborarea unor protocoale comune pentru situațiile uzuale de îngrijire transfrontalieră.
Concluziile întâlnirii vor contribui la orientarea pregătirilor naționale pentru implementarea SEDS și a viitoarelor standarde de interoperabilitate.
Întâlnirea a confirmat angajamentul tuturor părților de a construi un sistem de sănătate digital mai bine conectat, capabil să ofere pacienților din zonele de frontieră acces la servicii medicale mai rapide, mai sigure și mai bine coordonate.
În fiecare an, în jurul datei de 21 septembrie, europenii celebrează cooperarea la granițe, un concept care ne apropie și ne ajută să construim împreună. Din 2012, Ziua Cooperării Interreg ne amintește de un adevăr simplu: Europa funcționează mai bine atunci când lucrăm împreună. În 2025, acest moment are o semnificație deosebită, marcând 35 de ani de Interreg.
Creativitatea, punte între comunități
Pentru a marca aniversarea, Programul Interreg ROHU s-a alăturat proiectului Comunități prin artă | ROHU00435, pe care îl finanțează, luând parte la Szeged la o sărbătoare plină de culoare și energie. Cultura a devenit, astfel, un spațiu de dialog și apropiere între oameni.
Un moment deosebit a fost crearea pânzei aniversare Interreg 35 la Institutul Cultural Român din Szeged, sub îndrumarea artistei Adél Kiss. Tineri artiști din România și Ungaria, partenerii de proiect și reprezentanții programului au contribuit la această lucrare colectivă, devenită simbol al creativității care unește comunitățile dincolo de granițe.
Deschiderea evenimentului și mesaje inspiraționale
Pe 18 septembrie, Grand Café Szeged a găzduit ceremonia de deschidere, marcată de inaugurarea unei noi picturi murale semnate de Adél Kiss și de vernisajul unei expoziții de fotografie de artă stradală. Doamna Ruxandra Țuțuianu, Șef Serviciu Autoritatea de Management a Programului Interreg ROHU, a deschis evenimentul printr-un mesaj care a dat tonul celor trei zile dedicate culturii, dialogului și cooperării.
Tot la Szeged, am avut onoarea de a-l întâlni pe Excelența Sa, domnul Florin Vasiloni, Consulul General al României la Szeged. Susținător constant al Programului ROHU și al comunității românești, Excelența Sa a subliniat rolul esențial al culturii în consolidarea cooperării transfrontaliere și a evidențiat contribuția tinerilor artiști ca veritabili ambasadori ai dialogului, colaborării și înțelegerii reciproce.
Trei zile de artă, film și dialog între generații
Szeged a devenit, timp de trei zile, un adevărat hub al schimbului cultural. Programul a cuprins dezvelirea picturii murale realizate de Adél Kiss, expoziția de fotografie de artă stradală și deschiderea oficială la Grand Café Szeged, unde discursurile inspiraționale au creat atmosfera de sărbătoare. Publicul s-a bucurat de proiecții de film, inclusiv documentarul românesc De ce scriu aceștia pe ziduri, urmat de o masă rotundă cu regizorul, dar și de concerte live, sesiuni animate de DJ, prezentări de film VR și tururi ghidate de artă stradală. Îmbinarea dintre artă, muzică și dialog a conturat o atmosferă memorabilă, marcată de creativitate și spirit de cooperare.
Mulțumiri gazdelor și partenerilor
Programul ROHU adresează mulțumiri Consulatului General al României la Szeged pentru sprijinul constant acordat comunității românești locale și cooperării transfrontaliere. De asemenea, mulțumim Institutului Cultural Român din Szeged pentru găzduirea și implicarea în organizarea evenimentului, precum și partenerilor de proiect, Anthropolis (Ungaria) și Citizenit (România), pentru contribuția lor la realizarea acestor activități inspiraționale.
Privind spre viitor
Cei 35 de ani de Interreg demonstrează că ideea de cooperare nu este doar un concept teoretic, ci o realitate trăită zi de zi, o formă de colaborare care apropie oameni, inspiră creativitate și contribuie la construirea unui viitor mai bun pentru toți.
Mulțumim tuturor celor care ni s-au alăturat la Szeged pentru a celebra Ziua Cooperării Interreg 2025. Privim cu încredere spre mulți alți ani de parteneriate durabile și realizări comune.
Manualul de Implementare a Proiectelor (PIM) și Manualul de Identitate Vizuală (VIM) au fost recent actualizate pentru a sprijini o implementare mai clară a proiectelor și o comunicare mai eficientă.
Actualizările PIM se concentrează pe trei aspecte principale. Secțiunea 3.1.2 privind comunicarea în cadrul proiectelor a fost simplificată, oferind acum informații generale și trimiteri către Manualul de Identitate Vizuală revizuit, unde sunt incluse toate cerințele detaliate. Anexa 10, referitoare la Ajutorul de Stat, a fost actualizată cu recomandări pentru a evita incidența Ajutorului de Stat. De asemenea, secțiunea 3.3 privind verificările și rapoartele de control, împreună cu anexele 2.5, 4 și 7 ale PIM, au fost revizuite pentru a reflecta modificările introduse de Procedura Națională de Control din România.
În plus, patru Declarații privind Ajutorul de Stat, aferente fiecărui obiectiv specific relevant, au fost incluse în Anexa 3 a PIM – Pachetul Național de Control pentru partenerii maghiari. Declarația corespunzătoare OS/ISO în baza căruia este finanțat proiectul trebuie completată de partenerii maghiari și atașată la fiecare raport.
Actualizările VIM aduc o abordare mai flexibilă privind utilizarea siglelor Guvernului României și/sau Ungariei, clarifică articolul 36, alineatul 4(c) din Regulamentul Interreg, oferă recomandări pentru utilizarea hashtag-urilor, etichetarea programului și organizarea evenimentelor și includ șabloane actualizate pentru plăci și panouri permanente. Vă rugăm să folosiți noile șabloane și să consultați versiunea actualizată a VIM pentru toate materialele de comunicare din cadrul proiectului.
Toate manualele, anexele, șabloanele și resursele-cheie actualizate pot fi consultate în secțiunea Documents 2021-2027 / Project Documents de pe site.
Pentru o consultare mai rapidă, tabele centralizate care sintetizează toate modificările PIM și VIM sunt disponibile AICI și AICI.
Sperăm ca aceste actualizări să vă sprijine în implementarea cu succes a proiectelor și să vă ușureze activitatea de comunicare din cadrul acestora.
Pentru al doilea an consecutiv, Programul Interreg V-A România–Ungaria este prezent în finala prestigioasei competiții RegioStars, organizată de Comisia Europeană – eticheta de excelență acordată proiectelor finanțate din fonduri europene care demonstrează impact real, inovație, potențial de replicare și contribuție la coeziunea teritorială în Uniunea Europeană. În acest an, competiția a înregistrat un număr record de 266 de aplicații, din care juriul a selectat 25 de finaliști remarcabili la cinci categorii.
Proiectul Co-Cultured (ROHU-280): „Cooperare transfrontalieră între comunitățile orașelor Salonta și Gyula” a fost selectat printre finaliști la categoria „O Europă mai aproape de cetățeni – Dezvoltarea durabilă a tuturor tipurilor de teritorii”, o recunoaștere importantă a caracterului inovator și a impactului său remarcabil în promovarea patrimoniului cultural comun din zona de frontieră româno-ungară.
Cooperare transfrontalieră cu rezultate concrete
„Din rădăcini comune, spre un viitor co-cultural” – acesta este motto-ul proiectului care a reușit să creeze punți autentice între comunități și să consolideze coeziunea socială prin revitalizarea legăturilor culturale dintre două orașe vecine – Salonta (RO) și Gyula (HU) – despărțite de o frontieră, dar unite prin moștenire culturală.
Implementat în perioada 1 noiembrie 2018 – 31 octombrie 2019, în cadrul Axei prioritare 6 – Promovarea cooperării transfrontaliere între instituții și cetățeni, cu un buget FEDR de 68.000 EUR, proiectul Co-Cultured a avut ca scop promovarea diversității culturale și a tradițiilor comune, prin dialog intercultural, cooperare instituțională (între Municipiul Salonta – partener lider - și Orașul Gyula – partener de proiect) și implicarea activă a cetățenilor.
Cultura – pod între comunități
Într-o zonă în care interacțiunile transfrontaliere au fost rare, proiectul a oferit o abordare inovatoare: un program structurat de cooperare prin cultură și artă. Activitățile au inclus:
Aceste inițiative au creat spații autentice de întâlnire, dialog și co-creație între locuitorii din ambele orașe.
Rezultate peste așteptări
Proiectul și-a depășit semnificativ obiectivele inițiale, înregistrând 3.784 participanți unici, față de 2.050 estimați – un indicator clar al interesului crescut pentru cooperarea culturală transfrontalieră.
Evenimentele proiectului au revitalizat spațiile publice, au încurajat participarea comunității și au crescut vizibilitatea culturii locale, în special în zone în care accesul la evenimente culturale era limitat.
Un model durabil pentru viitorul co-cultural al regiunii
Co-Cultured este primul proiect de acest tip în regiune, demonstrând cum patrimoniul cultural poate fi un catalizator activ pentru coeziune socială, revitalizarea identității locale și construirea de relații durabile dincolo de granițe.
Municipalitățile Salonta și Gyula au continuat activitățile și după încheierea proiectului, finanțând din fonduri proprii organizarea de festivaluri, proiecții de film și promovarea filmului Toldi, inclusiv online – o dovadă a asumării rezultatelor și a angajamentului real față de dezvoltarea culturală a regiunii.
Etapa finală: votul public și juriul internațional
Finala RegioStars 2025 va avea loc în octombrie, în cadrul Săptămânii Europene a Regiunilor și Orașelor, la Bruxelles. Pe lângă evaluarea realizată de juriul de experți, proiectele finaliste pot fi susținute și prin vot public online, disponibil în perioada 2 septembrie – 15 octombrie 2025.
Vă încurajăm să susțineți proiectul Co-Cultured (ROHU-280) în această etapă decisivă, pentru a aduce mai aproape recunoașterea europeană a unei cooperări culturale de succes!
Informații suplimentare
🔗 Detalii despre proiectul Co-Cultured: fișa proiectului și pagina Facebook.
🔗 Informații despre competiția RegioStars 2025 și despre votul public aici.
------
În perioada 24-27 februarie 2025, am susținut o serie de 4 sesiuni de instruire online pentru partenerii de proiect implicați în Operațiuni de Importanță Strategică (OSI). Aceste sesiuni au avut scopul de a oferi informații clare și aplicabile despre principalele reguli de implementare, pentru ca fiecare partener să-și poată gestiona în mod eficient proiectul.
Aspecte esențiale abordate în cadrul sesiunilor
Pe parcursul celor patru zile, colegii noștri din MA, JS și RO NCB au discutat despre aspecte fundamentale ale implementării proiectelor, cu accent pe:
Pentru cei care nu au reușit să participe la sesiunile pentru proiecte de tip OSI in limba româna sau doresc să revizuiască materialele, prezentările sunt disponibile pentru descărcare aici.
Sesiuni viitoare: Planul de instruire pentru următoarele luni
Continuăm să sprijinim partenerii de proiect cu sesiuni suplimentare de instruire, programate pentru lunile următoare. Aceste sesiuni vor aborda teme precum implementarea (PIM), controlul național, utilizarea platformei Jems și comunicarea (VIM) pentru toate tipurile de proiecte, asigurându-se că toți partenerii au o înțelegere completă si clară a cerințelor și regulilor de implemetare.
Sesiuni în luna martie
Sesiuni în luna aprilie
Încurajăm toți partenerii de proiect să participe la sesiunile relevante pentru proiectele lor.
Pentru orice întrebări suplimentare vă rugăm să ne contactați.
Așteptăm cu interes să ne vedem la sesiunile următoare și să continuăm cooperarea pentru implementarea cu succes a proiectelor.
Suntem încântați să anunțăm că Manualul de Implementare a Proiectelor (PIM) pentru toate proiectele contractate în cadrul Programului Interreg VI-A România-Ungaria este acum disponibil pentru descărcare!
Îl puteți accesa în secțiunea Documente 2021-2027 / Documente Proiect de pe site-ul Programului, unde veți găsi toate materialele esențiale pentru implementarea proiectelor, inclusiv Manualul JEMS și Pachetul de Identitate Vizuală.
Manualul de Implementare a Proiectelor (PIM) este un instrument practic, destinat partenerilor principali și partenerilor de proiect, oferind informații clare și structurate pentru fiecare etapă a implementării proiectului.
Conceput ca un ghid complet și ușor de utilizat, manualul asigură implementarea proiectelor în mod eficient și în conformitate deplină cu cadrul legal și cerințele Programului.
📥 Accesați pagina Documente - Documente Proiect - secțiunea Implementare și descărcați PIM și anexele aferente.
Mult succes tuturor proiectelor care își încep acum faza de implementare!
Cea de-a 4-a reuniune a Comitetului de Monitorizare (MC), desfășurată online pe 16 decembrie 2024, a adus rezultate importante pentru Program, contribuind la consolidarea cooperării și susținerea dezvoltării durabile în regiunea transfrontalieră.
Proiecte noi selectate în cadrul Priorității 2, primul apel deschis
Peste 25,4 milioane EUR din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) au fost alocate pentru 17 proiecte care reflectă viziunea Programului de a construi o Europă mai incluzivă și mai coezivă din punct de vedere social. Aceste proiecte se concentrează pe două obiective specifice:
Toate cele 17 proiecte intră acum în faza de contractare, pregătind terenul pentru furnizarea de servicii de sănătate îmbunătățite, experiențe culturale valoroase și inițiative turistice consolidate, aducând, astfel, beneficii majore comunităților din regiunea transfrontalieră.
Lista competă a proiectelor selectate în cadrul Priorității 2, OS4.5 și OS4.6, inclusiv obiectivele acestora și detaliile alocărilor financiare, este disponibilă aici.
Suntem nerăbdători să înceapă implementarea acestor proiecte și să vedem impactul pozitiv pe care îl vor avea asupra regiunii transfrontaliere ROHU.
Le urăm mult succes tuturor partenerilor de proiect în această călătorie transformatoare.
Cea de-a patra reuniune a Comitetului de Monitorizare al Programului Interreg VI-A România-Ungaria, desfășurată online pe 16 decembrie 2024, a adus progrese semnificative prin aprobarea celor 11 Operațiuni de Importanță Strategică (OSI) prevăzute în Anexa 3 a Programului. Acest moment marchează angajamentul ferm al Programului de a stimula cooperarea transfrontalieră și de a aborda eficient cele mai importante provocări ale regiunii.
Cu un buget FEDR de peste 70,3 milioane de euro, reprezentând jumătate din alocarea totală a Programului, aceste proiecte urmăresc să aducă beneficii transformatoare comunităților de-a lungul graniței româno-maghiare. Proiectele aprobate răspund unor priorități regionale majore și acoperă următoarele domenii strategice:
Următorii Pași
Toate proiectele aprobate intră acum în etapa de contractare, iar semnarea contractelor este preconizată până la sfârșitul acestui an. Această evoluție asigură că implementarea poate începe rapid, aducând beneficii concrete comunităților de graniță, fără întârziere.
Lista completă a OSI este disponibilă aici.
Mult succes tuturor partenerilor de proiect care pornesc în această călătorie ambițioasă de transformare și cooperare! Vă invităm să ne urmăriți pentru noutăți legate de aceste proiecte cu impact major, pe măsură ce ele prind contur în implementare.
În 27 noiembrie 2024, la Oradea, a avut loc conferința „Valori UE care transcend granițele”, un eveniment dedicat celebrării Zilei Cooperării Interreg 2024, organizat de Programul Interreg VI-A România-Ungaria în parteneriat cu Muzeul Țării Crișurilor din Oradea. Reunind peste 120 de participanți, conferința a fost un prilej de explorare a relațiilor româno-ungare și de a reflecta asupra valorilor care ne unesc ca națiuni europene. precum și asupra importanței cooperării transfrontaliere.
Discursuri de deschidere
Evenimentul a fost deschis de domnul Gabriel Traian Ghilea, Subsecretar de Stat în cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației din România, și de doamna Ruxandra Țuțuianu, Șef serviciu, reprezentând Autoritatea de Management a Programului. Intervențiile lor au subliniat impactul transformator al Uniunii Europene și al programelor Interreg asupra regiunii de graniță dintre România și Ungaria, evidențiind modul în care aceste programe au contribuit la crearea unui mediu de viață mai bun și mai prosper, prin abordarea eficientă a nevoilor esențiale ale comunităților, cum ar fi protecția mediului, calitatea apei, conectivitatea, ocuparea forței de muncă, sănătatea și managementul riscurilor.
Discursul principal: Adrian Cioroianu
Momentul central al conferinței a fost discursul susținut de domnul Adrian Cioroianu, istoric și diplomat de prestigiu, profesor la Universitatea din București, fost ambasador al României la UNESCO și fost Ministru al Afacerilor Externe. Cu o perspectivă captivantă asupra istoriei și geopoliticii, domnul Cioroianu a evidențiat legăturile profunde dintre România și Ungaria, provocările comune și diferențele unice care ne definesc ca state vecine și membre ale Uniunii Europene.
Idei-cheie prezentate în cadrul conferinței:
Conferința a fost mai mult decât o celebrare, a reprezentat o oportunitate de a reflecta asupra modului în care cooperarea și solidaritatea contribuie la construirea unei Europe mai puternice și mai incluzive.
Avem plăcere să vă invităm la o conferință organizată de Programul Interreg VI-A România-Ungaria, în parteneriat cu Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea, pentru a marca Ziua Cooperării Interreg 2024.
Tema din acest an, „Valorile UE care transcend granițele”, subliniază spiritul de unitate care ne unește ca națiuni europene, prin cooperare, dezvoltare comună și consolidarea comunităților.
Este un privilegiu să-l avem ca invitat pe domnul Adrian Cioroianu, istoric și diplomat de prestigiu, profesor la Universitatea din București, fost Ambasador al României la UNESCO și fost Ministru de Externe, care va susține un discurs plin de profunzime despre relațiile româno-ungare și despre rolul esențial al valorilor UE în construirea unor legături transfrontaliere solide.
Această conferință este un prilej valoros de a reflecta asupra modului în care Uniunea Europeană, prin programele Interreg dintre România și Ungaria, a contribuit la eliminarea barierelor fizice și mentale dintre cele două țări, facilitând accesul egal la sănătate, educație și oportunități de angajare și sprijinind dezvoltarea unor comunități incluzive.
Detaliile evenimentului:
📅 Data: 27 noiembrie 2024
📍 Locația: Sala Mare de Conferințe a Muzeului Ţării Crişurilor, Oradea
⏰ Ora de începere: 17:30
⏳ Durata: 1,5 ore
🗣 Limba: Română ( cu traducere simultană în limba maghiară)
🔗 Înscriere: Participarea este deschisă tuturor, însă locurile sunt limitate la capacitatea sălii de conferințe. Vă rugăm să vă confirmați prezența prin înscrierea AICI până la 26 noiembrie 2024.
Vom fi onorați să vă avem alături la acest eveniment deosebit, în care vom explora relațiile dintre România și Ungaria și vom reflecta asupra valorilor care ne unesc în marea familie europeană.
ACTUALIZĂRI IMPORTANTE:
Suntem încântați să vă anunțăm că ultima Decizie a Comitetului de Monitorizare, adoptată în această lună, a adus mai multe modificări fondurilor alocate Priorității 1. Astfel, totalul FEDR a fost majorat la 22 743 804,80 EUR (de la aproximativ 21,77 milioane EUR) și redistribuit între cele trei Obiective Specifice după cum urmează:
2.2 Promovarea energiei regenerabile: 9 372 741,97 EUR (un proiect de pe lista de rezervă a fost selectat spre finanțare)
2.4 Promovarea adaptării la schimbările climatice și prevenirea riscurilor de dezastre: 3 057 647,21 EUR (unul dintre proiectele selectate a devenit neeligibil)
2.7 Consolidarea protecției și conservării naturii, biodiversității și infrastructurii verzi: 10 313 415,62 EUR.
Lista revizuită a proiectelor aprobate, împreună cu obiectivele lor detaliate și alocările de fonduri, poate fi consultată aici.
*Articolul a fost actualizat în 10.02.2025
Suntem încântați să anunțăm două progrese semnificative apărute în urma celei de-a 3-a ședințe a Comitetului de Monitorizare (CM), din 8 noiembrie 2024, care marchează pași importanți în cooperare și în direcția dezvoltării durabile în regiunea noastră. Iată detaliile despre aceste noutăți:
Cu o alocare totală de 21.777.429,90 € din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), aceste proiecte, care reflectă angajamentul Programului nostru față de o Europă mai verde și mai rezilientă, au fost aprobate în cadrul a trei obiective specifice:
Toate cele 18 proiecte selectate intră acum în faza de contractare. Așteptăm cu entuziasm impactul pozitiv pe care aceste inițiative îl vor avea asupra comunităților și ecosistemelor din regiunea transfrontalieră.
Puteți consulta lista completă a proiectelor aprobate, împreună cu obiectivele și alocările lor financiare aici.
De asemenea, suntem bucuroși să anunțăm lansarea Apelului dedicat Operațiunilor de Importanță Strategică, cu o alocare bugetară de 70.376.010 € FEDR. Acest apel se adresează potențialilor beneficiari specificați în Anexa 3 a Programului Interreg și vizează proiecte de amploare, cu un impact transformator în regiunea transfrontalieră.
Mult succes tuturor aplicaților care își pregătesc propunerile de proiecte! Suntem nerăbdători să vedem idei inovatoare și de impact, care să contribuie la schimbări durabile și pozitive pentru comunitățile transfrontaliere.
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Interreg VI-A România-Ungaria, după consultarea Autorității Naționale din Ungaria, anunță lansarea unei consultări publice pentru varianta preliminară a Ghidului Solicitantului aferent Operațiunilor de Importanță Strategică (OIS) din cadrul Programului.
Părțile interesate sunt invitate să transmită opinii și contribuții pentru îmbunătățirea Ghidului până la data de 6 noiembrie 2024. Propunerile pot fi transmise prin e-mail la: rohu@mdlpa.gov.ro și joint.secretariat@brecoradea.ro.
Zona Programului cuprinde opt județe: patru în România (Arad, Bihor, Satu Mare și Timiș) și patru în Ungaria (Békés, Csongrád-Csanád, Hajdú-Bihar și Szabolcs-Szatmár-Bereg). Bugetul total al Programului este de 175.940.025 euro (140.752.020 euro FEDR).
Pentru perioada 2021-2027, OIS finanțate în cadrul programului sunt așteptate să contribuie semnificativ la realizarea obiectivelor acestuia, respectând totodată principiile orizontale esențiale.
Bugetul total FEDR disponibil pentru OIS este de 70,37 de milioane euro.
Toate documentele relevante, inclusiv Ghidul Solicitantului și anexele acestuia, sunt disponibile pentru consultare pe site-ul Programului Interreg VI-A România-Ungaria, aici și pe www.mdlpa.gov.ro, în secțiunea dedicată programului.
Suntem încântați să anunțăm că două dintre proiectele noastre au fost selectate în finala prestigioasei competiții REGIOSTARS 2024!🎉
Dintr-un număr record de 262 de aplicații din întreaga Europă, Chess Start|ROHU-277 (O Europă Socială și Incluzivă) și RO-HU 390 TRANSBORDER (O Europă Conectată) au ajuns în top 25. Aceste proiecte remarcabile, care evidențiază excelența inițiativelor finanțate de UE, vor fi prezentate și evaluate în cadrul #EURegionsWeek în perioada 8-9 octombrie la Bruxelles.
Chess Start a ajutat peste 100 de copii defavorizați din comunitățile de romi din Nyíregyháza, Ungaria, și Satu Mare, România, promovând șahul ca instrument pentru incluziune socială și educație. Proiectul, implementat de asociațiile CREST și STEA, alături de Clubul Sportiv DÁViD, a contribuit semnificativ la creșterea stimei de sine a copiilor și a sentimentului de apartenență la comunitate. Detalii proiect
RO-HU 390 TRANSBORDER a îmbunătățit semnificativ mobilitatea transfrontalieră între Oradea și Debrecen. Proiectul, implementat de companiile locale de transport și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Transregio, a introdus o linie directă de transport public transfrontalier, autobuze cu emisii reduse și sisteme tehnologice avansate, inclusiv panouri de informare în timp real. Această inițiativă a sporit considerabil conectivitatea regională și a contribuit la dezvoltarea durabilă. Detalii proiect
Avem nevoie de sprijinul dumneavoastră! 🙏 În perioada 2 septembrie - 9 octombrie, ora 12:00 CET, vă invităm să votați pentru aceste proiecte pe site-ul REGIOSTARS. Votul dumneavoastră poate aduce premiul publicului pentru unul dintre proiecte și recunoaștere întregului Program Interreg ROHU, evidențiind impactul pozitiv al cooperării transfrontaliere.
Votați aici pentru TRANSBORDER | ROHU-390 sau Chess Start | ROHU-277: https://ec.europa.eu/regional_policy/projects/regio-stars-awards_en
Suntem încântați să anunțăm atingerea unui obiectiv semnificativ în implementarea Programului Interreg VI-A România-Ungaria!
Comitetul de Monitorizare, întrunit online în data de 22 iulie 2024, cu ocazia celei de-a doua reuniuni prezidate de domnul Traian Gabriel GHILEA, Subsecretar de Stat și coordonator al Programului ROHU, a decis selectarea pentru finanțare a primelor 38 de proiecte de tip people-to-people, depuse în cadrul Obiectivului Specific Interreg 6.3.
Proiectele aprobate, care beneficiază de peste 6 milioane EUR din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), vizează consolidarea legăturilor dintre comunități, îmbunătățirea capacităților instituționale și promovarea schimburilor culturale și educaționale de-a lungul frontierei dintre România și Ungaria.
Următorul pas este ca aceste proiecte să treacă in etapa de contractare, ceea ce va permite implementarea lor eficientă și va avea un impact de lungă durată asupra comunităților din zona de graniță.
Lista completă a proiectelor aprobate este publicată și poate fi consultată aici.
Pe lângă selectarea proiectelor din cadrul ISO 6.3, Comitetul de Monitorizare a abordat și actualizarea Anexei 3 la Programul Interreg și a luat o decizie cu privire la posibilele scenarii de finanțare a Operațiunilor de Importanță Strategică (OIS).
Odată cu intrarea în această nouă etapă a Programului, ne angajăm să susținem aceste proiecte și să asigurăm implementarea lor cât mai facilă. Le dorim mult succes tuturor beneficiarilor proiectelor aprobate și așteptăm cu nerăbdare schimbările pozitive pe care acestea le vor aduce comunităților învecinate din România și Ungaria.
Asigurarea accesului la servicii medicale este crucială pentru o viață de calitate, mai ales în regiunea de la granița româno-maghiară, unde aproape 4 milioane de locuitori depind de peste 70 de spitale localizate în zonele urbane.
Cu mai mult de șapte ani în urmă, la momentul conturării strategiei de finanțare pentru Programul Interreg V-A România-Ungaria, remedierea stării precare a infrastructurii spitalelor și a echipamentelor medicale învechite a devenit o prioritate.
Ca urmare, o parte semnificativă a bugetului programului, care depășește 62 de milioane de euro din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), a fost alocată pentru dezvoltarea infrastructurii medicale, consolidarea capacităților și armonizarea calității serviciilor medicale de ambele părți ale graniței.
Astăzi, suntem mândri să vedem rezultate concrete. În Timișoara, unul dintre cele mai mari orașe din România și cel mai mare din regiunea de frontieră, vechea maternitate funcționa într-o clădire construită la începutul secolului trecut. Programul Interreg V-A România-Ungaria a finanțat cea mai modernă maternitate din regiune, prima maternitate publică construită în Timișoara în ultimii 50 de ani. Această clinică de ultimă generație, cu peste 120 de paturi, dispune de facilități de vârf, inclusiv servicii de fertilizare in vitro (cele mai moderne din România), servicii ginecologice, chirurgie laparoscopică și histeroscopică, obstetrică fiziologică și îngrijire intensivă, făcându-o o unitate medicală de pionierat în regiune.
În cadrul inițiativei strategice ROHU 443-BABYROHU, construcția Maternității Timișoara a început în vara anului 2021 și a fost finalizată recent. Deși noua maternitate este gata, se estimează că mamele și bebelușii vor începe să primească îngrijirea necesară in noua locație începând cu luna iunie 2024.
Proiectul a fost implementat de Consiliul Județean Timiș, Universitatea din Szeged și Spitalul Clinic Județean de Urgență "Pius Brînzeu" din Timișoara și a beneficiat de peste 11,7 milioane de euro finanțare din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR).
Proiectul BABYROHU a fost, de asemenea, prezentat ca un exemplu de bună practică printre proiectele de cooperare transfrontalieră pe website-ul Comisiei Europene. Citiți articolul complet pe website-ul CE aici.
La solicitarea Comisiei Europene, Programul Interreg VI-A România-Ungaria invită părțile interesate și cetățenii să se alăture unei ample consultări publice pentru conturarea cooperării transfrontaliere dintre România și Ungaria post 2027.
Contribuția dumneavoastră va influența planurile viitoare ale Comisiei Europene privind Politica de Coeziune și programele Interreg, ghidând prioritățile și finanțarea destinată zonei Programului Interreg România-Ungaria, pentru următoarea perioadă de programare.
Puncte cheie:
Interreg promovează coeziunea și integrarea între regiunile europene, stimulând, printre altele, parteneriate transfrontaliere care să ducă la dezvoltare economică și socială și la crearea unor condiții de mediu mai bune.
Programul Interreg VI-A România-Ungaria (Programul ROHU), finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), alocă peste 175 de milioane de EUR pentru proiecte în domenii precum protecția mediului, prevenirea riscurilor, energie regenerabilă, sănătate, turism și cultura și o mai bună guvernanță. Proiectele ROHU au un impact semnificativ în întreaga zonă a Programului, acoperind opt județe – patru în România (Arad, Bihor, Satu Mare și Timiș) și patru în Ungaria (Békés, Csongrád-Csanád, Hajdú-Bihar și Szabolcs-Szatmár-Bereg).
Alăturați-vă nouă pentru conturarea unui viitor mai bun
Primul apel deschis pentru proiecte HARD a atras o atenție semnificativă, rezultând în 127 de aplicații depuse până la termenul limită, pe 26 ianuarie 2024.
Proiectele vizează diferite domenii. Acestea includ 56 de propuneri de proiecte în domeniul culturii și turismului (OS 4.6), 24 în domeniul biodiversității (OS 2.7), 16 în domeniul energiei regenerabile (OS 2.2), 14 vizează îngrijirea sănătății (OS 4.5) și 9 adaptarea la schimbările climatice (OS 2.4). De asemenea, au fost depuse 8 propuneri de proiecte, de tip people-to-people, în cadrul obiectivului specific Interreg 6.3.
Cu un buget total de 53.521.942 de euro, din care 42.817.554 de euro din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), lansarea primului apel deschis pentru propuneri, la 28 iunie 2023, a marcat un moment crucial pentru Programul Interreg VI-A România-Ungaria. Apelul a fost împărțit în două componente - proiecte SOFT (care nu includ elemente de infrastructură care să necesite autorizație de construire) și proiecte HARD (pentru care este necesară obținerea autorizație de construire).
Până la primul termen de depunere, la 27 septembrie 2023, au fost depuse 170 de propuneri pentru proiecte SOFT, care sunt în prezent în curs de evaluare. Astfel, numărul total de propuneri de proiecte în cadrul primului apel deschis al Programului ajunge la 297.
În perioada următoare, procesul de evaluare a propunerilor de proiecte SOFT și HARD se desfășoară simultan. Pentru a afla mai multe detalii, vă invităm să urmăriți website-ul și platformele de socializare ale Programului.
Diversitatea proiectelor și ideilor inovatoare depuse conturează un viitor promițător pentru cooperarea transfrontalieră și pentru obținerea de rezultate cu impact. Alăturați-vă demersului pentru încurajarea schimbărilor pozitive în aria Programului Interreg VI-A România-Ungaria!
Un instrument practic de management pentru implementarea Programului Interreg VI-A România-Ungaria, Planul de Evaluare (EvalPlan), a fost elaborat de către Autoritatea de Management (AM), în colaborare cu Autoritatea Națională (AN), în conformitate cu prevederile art. 35 din Reg. (UE) 1059/2021 și având la bază contribuțiile Unității de Evaluare. Acesta a fost aprobat de către Comitetul de Monitorizare prin Decizia nr. 4, datată 28 decembrie 2023.
Documentul stabilește strategia de evaluare pentru întreaga perioadă de implementare a Programului, ținând cont de legislația europeană relevantă și de recomandările furnizate de Serviciul de Asistență pentru Evaluare al CE, având ca obiectiv evaluarea acestuia atât din punct de vedere al performanței (eficiență, eficacitate, relevanță, coerență, incluziune și nediscriminare), cât și al efectelor (impact, sustenabilitate, valoare adăugată UE, vizibilitate și contribuția la obiectivele strategice ale UE).
Obiectivele Planului de Evaluare sunt:
Detalii AICI!
Ieri, 12 decembrie 2023, Programul Interreg V-A România-Ungaria și-a încheiat oficial perioada de implementare, în cadrul Evenimentului Anual organizat în Baktalórántház, Ungaria.
Reprezentanți ai Comisiei Europene, Autorității de Management și Autorității Naționale, precum și beneficiari ai Programului ROHU V-A, s-au reunit pentru a sărbători realizările celor 7 ani de cooperare româno-ungară și eforturile comune depuse pentru îmbunătățirea dezvoltării regiunii transfrontaliere.
Începând cu noiembrie 2016, ROHU V-A a organizat anual evenimente de promovare a proiectelor finanțate și a rezultatelor acestora. Aceste evenimente au urmărit, în principal, să aducă programul mai aproape de publicul larg și să evidențieze beneficiile cooperării transfrontaliere.
În acest an, la sfârșitul perioadei de programare 2014-2020, a sosit momentul de a analiza retrospectiv întreaga activitate, acesta fiind și subiectul principal al agendei Conferinței de închidere.
Deschis de gazda evenimentului, domnul Oszkár SESZTÁK, președintele Consiliului Județean Szabolcs-Szatmár-Bereg, întâlnirea a reunit peste 100 de participanți, întâmpinați și de reprezentanții Programului.
În discursul său de întâmpinare, doamna Anna-Monika MODZELEWSKA, responsabilul de program în cadrul Unității de Cooperare Teritorială 2 DG Regio (Comisia Europeană), a apreciat eforturile remarcabile ale tuturor celor implicați, depuse în vederea obținerii celor mai bune performanțe în implementarea proiectelor și a Programului, în pofida circumstanțelor nefavorabile cauzate de criza pandemică și de războiul din Ucraina. În plus, a subliniat importanța cheltuirii fondurilor alocate prin Program, până la 31 decembrie 2023.
Doamna Camelia COPORAN, Director General, Direcția Generală Cooperare Teritorială Europeană (Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, România) și Șef al Autorității de Management a comemorat începuturile cooperării ROHU V-A, și-a exprimat recunoștința față de reprezentanți ai structurilor Programului și ai beneficiarilor pentru dedicarea și angajamentul de care au dat dovadă, precum și speranța în continuarea colaborării în cadrul „parteneriatului pentru un viitor mai bun".
În numele Autorității Naționale, doamna Nikoletta HORVÁTH, șef de departament, Departamentul pentru Programe Interreg transfrontaliere (Ministerul Afacerilor Externe și Comerțului, Ungaria) a subliniat contribuția valoroasă a comunităților locale în implementarea cu succes a actualului Program și a făcut referire la viitoarea perioadă de programare 2028-2035, care ar trebui să se concentreze pe promovarea interesului regional la nivel european prin utilizarea unei abordări de jos în sus în elaborarea reglementărilor relevante.
Călătoria ROHU V-A - rezultatele obținute la nivel de proiect și de Program, precum și impactul semnificativ în comparație cu resursele mai degrabă limitate - a fost ilustrată de către dna Monica TEREAN, Șef al Secretariatului Comun, prin realizările emblematice, fie ele tangibile (cum ar fi secții medicale, uzine de apă, drumuri sau piste de biciclete noi/modernizate, vehicule de intervenție în cazuri de urgență, centre de vizitare, zone mai bine protejate, centre de formare sau de afaceri), sau intangibile (acces la servicii medicale îmbunătățite, populație protejată prin servicii de intervenție de urgență îmbunătățite, nivel crescut de cooperare transfrontalieră etc.).
Întruchipând cel mai bine spiritul de cooperare, care reprezintă însăși esența programelor Interreg, 8 din cele 33 de proiecte de tipul people-to-people, implementate în cadrul Interreg V-A România-Ungaria au fost invitate să își prezinte realizările.
Participanții au aflat pe rând despre: prevenirea consumului de droguri (ROHU180 - No Drugs), o mai bună abordare a fenomenului migrației la granița româno-ungară (ROHU183 - Safe Border, Safer Life), includerea tinerilor ca grup social cheie în construirea unei cooperări durabile și active (ROHU256 - Cross border youth community), evenimentele comune organizate în domeniile culturii și sportului (ROHU268 - Joint communities), tradițiile, cultura și istoria comunității slovace (ROHU271 - Minority Question), soluțiile inovatoare la probleme comune legate de incluziunea socială a comunităților marginalizate (ROHU 277 - Chess Start Ro-Hu), promovarea diversității culturale și a tradițiilor comune prin intermediul evenimentelor artistice (ROHU280 - Co-cultured), și nu ultimul rând despre soluții noi, digitale, pentru a oferi acces la patrimoniul cultural digitalizat și pentru a disemina cunoștințele despre istoria și cultura regiunii (ROHU297 - Modelul deschis al unei baze de date muzeale digitale).
Rezumând lecțiile învățate în cadrul programelor anterioare de cooperare RO-HU și, în același timp, previzionând tendințele și abordările viitoare pe baza concluziilor desprinse în contextul recent, doamna Livia BANU, Director Executiv al Biroului Regional de Cooperare Transfrontalieră Oradea pentru Frontiera România-Ungaria, a evidențiat schimbarea accentului de pe proces pe rezultate, importanța îmbunătățirii rezilienței și iminenta (r)evoluție către un viitor mai simplu, mai intens, dar cel mai probabil diferit.
La încheierea ROHU V-A, dorim să transmitem felicitări tuturor și fiecărui proiect ROHU în parte, exprimându-ne recunoștința față de toți beneficiarii și sperând în continuarea acestei frumoase colaborări.
De asemenea, am dori să mulțumim în mod special colegilor noștri de la InfoPoint pentru organizarea de excepție, precum și tuturor participanților pentru că au fost parte a acestui eveniment important în viața Programului Interreg V-A România-Ungaria.
Ne vedem cu toții în contextul Programului Interreg VI-A România-Ungaria!
Vă aducem la cunoștință că termenul de depunere a aplicațiilor pentru primul Apel deschis, pentru propuneri de proiecte HARD a fost prelungit până la data de 26.01.2024, ora 17:00 (EET) // 16:00 (CET).
Conform acestei modificări, pachetul aplicației pentru primul Apel deschis a fost revizuit. Corrigendum-ul nr. 1 împreună cu versiunea actualizată a Ghidului Aplicantului aferent primului Apel deschis poate fi accesat aici.
Potențialii aplicanți sunt rugați să ia la cunoștință modificarea și să își pregătească cererile în conformitate cu aceasta.
05.12.2023
Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Oradea pentru Granița România-Ungaria, în calitate de autoritate contractantă, lansează un apel pentru evaluatori, în vederea constituirii unui grup de experți externi, în contextul Programului Interreg VI-A România-Ungaria.
Se caută profesioniști care au bune cunoștințe în cel puțin unul dintre Obiectivele Specifice finanțate în cadrul Programului și experiență în efectuarea evaluării calitative (sau echivalent) a propunerilor de proiect finanțate în cadrul programelor naționale, europene sau internaționale, ideal în programele de cooperare transnațională/interregională/transfrontalieră.
Procesul de evaluare tehnică și financiară a propunerilor de proiecte depuse în cadrul Primului Apel Deschis pentru proiectele SOFT (normale și de tip people-to-people) se va desfășura exclusiv online, utilizând sistemul electronic de monitorizare comun al Programului (Jems).
Experții interesați, care îndeplinesc cerințele Caietului de Sarcini (descarcă) trebuie să depună ofertele, în calitate de persoane juridice, prin e-mail, la adresa joint.secretariat@brecoradea.ro, nu mai târziu de 13 octombrie 2023, ora 17:00 EET.
Declaratiile si acordurile solicitate la depunere pot fi descarcate de aici.
Pentru informații suplimentare, vă rugăm să contactați Secretariatul Comun al Programului Interreg VI-A România-Ungaria (e-mail: joint.secretariat@brecoradea.ro, telefon: +40 259 473 174).
In data de 28 iunie 2023, Programul Interreg VI-A România-Ungaria a lansat primul apel deschis, incluzând două componente – proiecte soft (care nu includ elemente de infrastructură care să necesite autorizație de construire), respectiv proiecte hard (pentru care este necesara obținerea autorizației de construire). Bugetul total al apelului este de 53.521.942 EUR, din care 42.817.554 EUR reprezintă finanțare FEDR.
În cadrul apelului, au existat termene diferite pentru cele două componente; propunerile de proiecte hard pot fi depuse până la data de 27 decembrie 2023, în timp ce pentru cele soft, termenul a fost 27 septembrie 2023.
După închiderea componentei pentru propuneri de proiecte soft, în cadrul Programului Interreg VI-A Romania-Ungaria au fost depuse 170 de propuneri de proiecte, în domeniile energiei regenerabile (obiectivul specific OS 2.2) – 7 propuneri de proiect, adaptării la schimbările climatice (OS 2.4) – 14 propuneri de proiect, biodiversității (OS 2.7) – 16 propuneri de proiect, îngrijirii sănătății (OS 4.5) – 15 propuneri de proiect, culturii și turismului (OS 4.6) – 21 propuneri de proiect. De asemenea, au fost depuse 97 propuneri de proiect vizând acțiuni de tip people-to-people, în cadrul obiectivului specific Interreg 6.3.
În perioada următoare se va derula procesul de evaluare a propunerilor de proiecte soft depuse. Vă invităm să urmăriți website-ul Programului https://interreg-rohu.eu pentru a afla mai multe detalii.
Pentru a completa corespunzător secțiunea de co-finanțare din Jems, vă punem la dispoziție un instrument special conceput să vă ajute să definiți corect sumele și procentele aferente, pe surse de finanțare, din bugetul partenerului.
O atenție deosebită trebuie acordată respectării limitelor bugetare FEDR la nivel de proiect (2 milioane EUR pentru P1 și 2 și 200.000 EUR pentru P3).
În cazul în care aveți în vedere un proiect al cărui buget TOTAL depășește 2,5 milioane /250.000 EUR diferența va fi acoperită din surse proprii. Aceasta înseamnă că se va aplica un procent diferit de cofinanțare FEDR (față de cel obișnuit de 80%), iar cofinanțarea națională nu va depăși:
Pentru a completa/verifica secțiunea relevantă din Jems, vă rugăm să utilizați acest tabel.
Succes în completarea aplicațiilor!
Pentru a fi în contact cu potențialii solicitanți din cadrul Apelului activ și pentru atinge un număr cât de mai mare de participanți, începând din luna septembrie, și până la închiderea Apelului 1 Deschis, respectiv 27 decembrie, Secretariatul Comun și Punctele de Informare vă invită să participați la sesiuni de întrebări și răspunsuri (Q&A), organizate în mediul online.
Evenimentele sunt menite să ofere răspunsuri în timp real la întrebări legate de oportunitățile de finanțare disponibile, criteriile de eligibilitate, limitele de buget și durată de implementare a proiectelor, anexele aferente Cererii de finanțare, modul de completare a Cererii în Jems, precum și alte aspecte importante privind regulile Apelului.
Acestea se vor desfășura în perioada 06.09.2023-14.12.2023, de regulă, în fiecare zi de miercuri (în limba română), respectiv joi (în limba ungară), între orele 11.00-12.00 EET/10.00-11.00 CET.
Cei interesați vor putea accesa platforma online, prin intermediul link-ului furnizat atât pe site-ul Programului, cât și pe paginile de socializare, cu 15 minute înainte de fiecare eveniment.
Pentru eficientizarea demersului, pe adresa joint.secretariat@brecoradea.ro pot fi transmise întrebări în avans, la care se vor oferi răspunsuri în cadrul sesiunii imediat următoare.
Totodată, avem plăcerea să vă anunțăm că pe site-ul Programului este disponibilă înregistrarea prezentării susținute în cadrul sesiunilor de informare dedicate primului Apel Deschis, organizate în cursul lunii iulie.
Vă așteptăm în număr cât mai mare și vă dorim succes în elaborarea propunerii de proiect!
Noul Bauhaus European va fi o forță motrice pentru a da viață " Pactului Verde " european într-un mod atractiv, inovator și centrat pe factorul uman. Va fi o mișcare bazată pe durabilitate, accesibilitate și estetică, pentru a aduce Pactul Verde european mai aproape de oameni și pentru a face ca reciclarea, energiile regenerabile și biodiversitatea să devină naturale. - Ursula von der Leyen, Președintele Comisiei Europene
Valorile fundamentale și principiile de lucru ale cadrului inovator al Noului Bauhaus european (NEB) acționează ca un nou principiu orizontal în cadrul programului Interreg ROHU VI-A.
Acest ghid oferă o prezentare generală a Noului Bauhaus European inițiat de Comisia Europeană cu scopul de a îmbina durabilitatea, funcționalitatea și estetica, prin reunirea cetățenilor și a experților, a artei și a științei, a teoriei și a practicii pentru a crea schimbări pozitive pentru un viitor verde mai viabil și mai durabil.
NEB este un instrument interdisciplinar, bazat pe aceste 3 valori fundamentale și creează o punte între 4 axe tematice:
Punerea în practică a principiilor NEB este, de asemenea, extrem de importantă în programele de cooperare transfrontalieră: în regiunile de frontieră sunt necesare dezvoltări durabile care să se bazeze pe utilizarea cu valoare adăugată a caracteristicilor locale și care să fie acceptate și susținute de comunitatea locală.
Prin urmare, scopul acestei publicații este de a ajuta solicitanții din cadrul programelor de cooperare transfrontalieră să planifice și să implementeze proiecte care să fie în concordanță cu inițiativa NEB, să accepte valorile sale fundamentale și să respecte principiile sale de lucru.
Ghidul oferă ajutor prin furnizarea de răspunsuri la întrebări cum ar fi:
Elaborarea unui proiect NEB necesită un proces participativ, un angajament pe mai multe niveluri și o abordare trans-disciplinară, care acționează ca un cadru procedural. Acestea este, de asemenea, prezentat în detaliu în document.
În plus, ghidul conține mai multe exemple de bune practici premiate și o listă de verificare care să vă ajute să evaluați măsura în care propria inițiativă corespunde așteptărilor și valorilor NEB.
Pentru mai multe exemple de proiecte și detalii suplimentare despre NEB, citiți Compasul NEB, disponibil aici.
Pentru a sprijin potențialii aplicanți în completarea formularului Cererii de finanțare în Jems, vă invităm să participați la instruirile organizate online, în perioada 21-23.08.2023, conform calendarului de mai jos.
→ Luni, 21 august: 11.00 EET/10.00 CET & 15.00 EET/14.00 CET - limba EN
→ Marți, 22 august: 10.00 EET - limba RO & 14.00 CET - limba HU
→ Miercuri, 23 august: 10.00 CET - limba HU & 14.00 EET - limba RO
Vă rugăm să utilizați acest link pentru a vă înregistra la sesiunea online relevantă.
Pe websiteeste disponibil și un tutorial video privind utilizarea Jems. Îl puteți viziona aici.
Autoritatea de Management (AM) a Programului Interreg V-A România-Ungaria a inițiat și a obținut aprobarea revizuirii Programului de cooperare (PC). Versiunea actualizată a Programului reflectă, în principal, realocarea fondurilor între Axele Prioritare (AP), ca urmare a deciziei Comitetului de Monitorizare (CM) privind angajarea fondurilor FEDR disponibile.
Pentru a asigura cele mai bune performanțe posibile ale Programului ROHU, CM a decis să utilizeze FEDR economisit și/sau necontractat, în primul rând, pentru a acoperi sumele supracontractate și, apoi, pentru a acorda finanțare suplimentară proiectelor strategice în curs de implementare, pe baza cererilor de finanțare suplimentară depuse fie pentru cheltuieli deja efectuate și plătite în legătură cu implementarea proiectelor, fie pentru activități noi, complementare, menite să sporească impactul proiectelor asupra rezultatelor.
Realocarea fondurilor între AP a dus la necesitatea de a modifica în mod corespunzător valoarea-țintă a indicatorilor aferenți.
Programul de cooperare revizuit și anexele sale sunt disponibile mai jos:
Identificarea de parteneri de proiect poate fi o provocare, în special pentru cei care sunt „nou-veniți” în Program. Pentru a veni în sprijinul acestora, au fost organizate evenimente dedicate, în mediul online, structurate pe Prioritățile finanțate în cadrul primului Apel Deschis, acum activ.
Astfel, în 27 iulie 2023, au avut loc două întâlniri, în cadrul cărora au fost prezentate idei de proiecte menite să își aducă contribuția la o zonă de frontieră ROHU mai verde și mai socială, prin identificarea celor mai bune soluții la provocările comune, în cadrul unor parteneriate puternice.
A doua zi, 28 iulie 2023, evenimentul a adresat idei de proiecte de tipul people-to-people, care abordează cooperarea la nivelul cel mai de bază și contribuie la consolidarea comunităților și colaborării între cetățenii de pe ambele părți ale frontierei.
Cele trei evenimente au reunit peste 60 de potențiali solicitanți, care și-au exprimat intenția de a implementa împreună proiecte Interreg cu parteneri transfrontalieri care împărtășesc aceleași nevoi, aducând astfel valoare adăugată calității vieții comunităților care trăiesc în zona de graniță.
Câțiva dintre ei au avut noroc și și-au găsit partenerul/partenerii printre participanți. Cei care nu au reușit să formeze un parteneriat și sunt încă în căutarea unui partener de proiect, sunt invitați să introducă idei de proiecte și date de contact în Instrumentul pentru identificare de parteneri și să consulte baza de date existentă.
Vă dorim succes în scrierea aplicației și nu ezitați să contactați Secretariatul Comun sau Punctele de Informare, pentru sprijin în identificarea unui partener transfrontalier, în cazul în care lista disponibilă în baza de date nu este suficientă.
În contextul primului Apel deschis pentru propuneri de proiecte, lansat pe 28 iunie 2023 în cadrul Programului Interreg VI-A România-Ungaria, pentru a crea cererea de finanțare aferentă propunerii de proiect, potențialii aplicanți ROHU sunt rugați să utilizeze exclusiv link-ul Jems furnizat pe site-ul Programului. Având în vedere că o serie de Programe Interreg au apeluri de propuneri de proiecte active, care utilizează același sistem electronic (Jems) pentru depunerea cererilor de finanțare, o atenție deosebita se va acorda elementelor de identificare ale Programului Interreg VI-A ROHU (logo-ul și adresa aplicației Jems trebuie să conțină abrevierea ROHU).
Link-ul de pe site-ul Programului deschide interfața sistemului Jems, afișând logo-ul Programului ROHU. După înregistrarea în sistem, prin crearea unui cont, se va putea deschide o aplicație pentru proiect, sub un ID generat automat de sistem, de forma: ROHUXXXXX.
Totodată, Programul recomandă aplicanților să consulte în prealabil Manualul JEMS ROHU, special dezvoltat pentru a ghida aplicanții ROHU pe tot parcursul procesului de depunere. Documentul oferă indicații pas cu pas cu privire la modul de completare a câmpurilor aplicației în sistem, inclusiv prin capturi de ecran ilustrative.
Prin intermediul asistenței tehnice de tip helpdesk, pot fi solicitate informații suplimentare privind procesul de depunere, dacă este cazul, trimițând întrebări pe adresa joint.secretariat@brecoradea.ro.
Pentru a facilita generarea proiectelor de cooperare transfrontalieră ROHU, pe site-ul Programului este disponibil un instrument, care să ajute solicitanții să identifice un partener de cealaltă parte a graniței, iar Programul să creeze o bază de date de contacte cuprinzătoare, pentru diseminarea informațiilor legate de Program.
Astfel, în perioada 20.07.2023 – 25.07.2023, solicitanții interesați sunt invitați să completeze și să trimită formularul online, exprimându-și interesul față de unul dintre Obiectivele Specifice finanțate în contextul Primului Apel Deschis de propuneri de proiecte. În cazul în care un solicitant intenționează să depună mai multe propuneri de proiecte în cadrul unor Obiective Specifice diferite, se va completa câte un formular pentru fiecare dintre acestea.
În funcție de interesul exprimat pentru un anumit Obiectiv Specific, în perioada 26-31.07.2023 vor fi organizate întâlniri online dedicate identificării de parteneri, vizând fie Prioritatea corespunzătoare, fie Obiectivul Specific relevant.
În urma procesului de înregistrare, calendarul (date și ore programate) evenimentelor online va fi redactat și postat pe site-ul Programului.
Link-ul de acces la evenimentul relevant va fi furnizat în timp util, la adresa de e-mail indicată în formularul de înregistrare, conform interesului exprimat pentru un anumit Obiectiv.
Ne vedem în curând online!
Caravana InfoDay ROHU VI-A, organizată în perioada 03 - 13 iulie în toate cele 8 reședințe de județ din aria programului, a suscitat un mare interes: la evenimente alăturându-se 288 de participanți.
Prezentarea Primului Apel Deschis activ (linkul de descărcare de mai jos) a oferit potențialilor solicitanți informații complete despre cerințele, orientările și obiectivele specifice ale Apelului.
Pentru a se asigura că participanții au înțeles clar procesul de aplicare, regulile de eligibilitate, aspectele legate de buget și cerințele specifice Apelului, în timpul evenimentelor au fost organizate sesiuni de întrebări și răspunsuri, astfel, potențialii solicitanți au obținut o perspectivă mai largă asupra Apelului.
Întrucât învățarea este mai ușoară prin exemple, beneficiarii de proiect ROHU au fost invitați să-și împărtășească experiențele. Aceste interacțiuni de tip poveste au fost foarte apreciate, au facilitat un de schimb de cunoștințe, participanții au putut colecta impresii și valorifica experiențele celorlalți, crescând astfel calitatea propunerilor lor, dar și încurajând un sentiment de comunitate și cooperare între potențialii solicitanți.
Conform sondajelor Slido efectuate în timpul fiecărei zile, proiectele interpersonale (people-to-people) și culturale au generat cel mai mare interes în rândul participanților.
Când au fost întrebați despre primul cuvânt care le vine în minte atunci când se gândesc la cooperarea transfrontalieră, cuvinte cheie precum comunitate, încredere reciprocă, colaborare, beneficii comune, scop comun și dezvoltare au fost menționate de fiecare dată. Ne bucurăm să vedem atât de multe conotații pozitive care definesc și dau valoare adăugată unui proiect ROHU.
Propunerile dumneavoastră de proiecte sunt așteptate cu mare interes!
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Interreg VI-A România-Ungaria, lansează azi, 28 iunie 2023, primul Apel deschis pentru propuneri de proiecte.
Perioade de depunere:
Ce se finanțează?
Se pot depune proiecte care să contribuie la următoarele 6 Obiective Specifice din cadrul celor 3 Priorități ale Programului:
În cadrul Priorității 1: Cooperare pentru o zonă transfrontalieră mai verde și mai rezilientă
Obiectivul Specific (OS) 2.2 - promovarea energiei din surse regenerabile în conformitate cu Directiva (UE) 2018/2001, inclusiv cu criteriile de durabilitate prevăzute în cadrul acesteia;
Obiectivul Specific (OS) 2.4 - promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii riscurilor de dezastre și a rezilienței, ținând seama de abordările ecosistemice;
Obiectivul Specific (OS) 2.7 - creșterea protecției și conservării naturii, a biodiversității și a infrastructurii verzi, inclusiv în zonele urbane, precum și reducerea tuturor formelor de poluare;
În cadrul Priorității 2: Cooperare pentru o zonă transfrontalieră mai socială și mai coezivă
Obiectivul Specific (OS) 4.5 - asigurarea accesului egal la asistență medicală și asigurarea rezilienței sistemelor de sănătate, inclusiv în ceea ce privește asistență medicală primară, precum și promovarea tranziției de la îngrijirea instituționalizată către îngrijirea în familie și în comunitate;
Obiectivul Specific (OS) 4.6 - creșterea rolului culturii și al turismului durabil în dezvoltarea economică, incluziunea socială și inovarea socială;
În cadrul Priorității 3: O cooperare transfrontalieră mai durabilă și mai eficientă, bazată pe comunitate
Obiectivul Specific Interreg (OSI) 6.3 - Consolidarea încrederii reciproce, în special prin încurajarea acțiunilor interpersonale (people to people projetcs);
Cine poate aplica?
Pot beneficia de proiecte finanțate prin program entitățile publice (autoritățile naționale, regionale sau locale), organizațiile echivalente celor de drept public, organizații non-guvernamentale (de exemplu asociații) și grupările europene de cooperare teritorială (GECT). Sunt eligibile pentru finanțare doar proiectele cu parteneriat transfrontalier. Criteriile de eligibilitate pentru aplicanţi, acțiuni și cheltuieli sunt stabilite în Ghidul Aplicantului.
Aria Programului cuprinde județele Arad, Bihor, Satu Mare și Timiș în România, respectiv, Békés, Csongrád-Csanád, Hajdú-Bihar şi Szabolcs-Szatmár-Bereg, în Ungaria.
Procedura de depunere:
Aplicațiile vor fi depuse exclusiv online, prin intermediul sistemului Jems, linkul de acces: https://jems-rohu.mdlpa.ro/.
Pentru mai multe detalii privind Apelul de propuneri de proiecte, vă rugăm să consultați Ghidul Aplicantului și anexele acestuia (https://interreg-rohu.eu/wp-content/uploads/2023/06/Applicants_Guide_package.zip ).
Potențialii aplicanți vor putea participa la evenimente desfășurate în mediul online, menite să-i sprijine în elaborarea și depunerea propunerilor de proiecte, ca de exemplu: forumuri pentru identificare de parteneri, tutorial Jems, sesiuni de întrebări și răspunsuri, etc. Totodată, în perioada în care Apelul va fi activ, Secretariatul Comun (SC) al Programului Interreg VI-A România-Ungaria, va oferi asistență tehnică de tip help-desk. Aplicanții pot adresa SC întrebări cu privire la regulile Apelului cu cel târziu 21 de zile lucrătoare înaintea de termenul de depunere relevant, la adresa de e-mail: joint.secretariat@brecoradea.ro. Răspunsurile la întrebări vor fi publicate pe site-ul Programului, cu cel puțin 11 zile lucrătoare înainte de data limită de depunere corespunzătoare.
În perioada 03–13.07.2023, sunt programate 8 sesiuni de informare, dedicate acestui prim Apel deschis pentru propuneri de proiecte, desfășurate în fiecare dintre județele care compun Aria Programului. Detalii privind evenimentele și formularul de înscriere sunt disponibile aici.
VĂ DORIM SUCCES!
Cu ocazia lansării Primului Apel Deschis de propuneri de proiecte, pentru a sprijini potențialii solicitanți în pregătirea proiectelor care urmează a fi depuse, Secretariatul Comun și Punctele de Informare organizează o serie de evenimente de tip Info Days, în perioada 03 –13 iulie 2023.
Aceste evenimente de informare vor avea loc în fiecare dintre cele 8 reședințe de județ din aria programului și au menirea de a crește gradul de conștientizare a potențialilor solicitanți privind oportunitățile de finanțare, regulile de eligibilitate și cerințele specifice de depunere.
Calendarul și locațiile evenimentelor sunt disponibile mai jos:
| ORAȘ | LOCAȚIE & ADRESĂ | SALA DE CONFERINȚE | DATA |
| ARAD
|
Consiliul Județean Arad | Sala Iuliu Maniu | 03.07.2023, 10.00 - 12.00 |
| TIMIȘOARA | Consiliul Județean Timiș | Sala Multifuncțională | 03.07.2023, 15.00 - 17.00 |
| SZEGED | Consiliul Județean Csongrád-Csanád | Sala Comunitară | 04.07.2023, 10.00 -12.00 |
| BÉKÉSCSABA | Consiliul Județean Békés | Sala de ședințe | 04.07.2023, 15.00 - 17.00 |
| ORADEA | Consiliul Județean Bihor | Sala Mare | 11.07.2023, 11.00 - 13.00 |
| DEBRECEN | Hajdú-Bihar County Council | Sala Mare | 12.07.2023, 10.00 - 12.00 |
| NYIREGYHÁZA | Consiliul Județean Szabolcs-Szatmár-Bereg | Sala Mare | 12.07.2023, 15.00 - 17.00 |
| SATU MARE | Consiliul Județean Satu Mare | Sala Mică | 13.07.2023, 11.00 - 13.00 |
*Toate orele sunt exprimate ca ora locală.
Vă rugăm să consultați Agenda evenimentelor. Limba de lucru a sesiunilor de informare este româna, pentru evenimentele din Romania, respectiv maghiara, pentru evenimentele din Ungaria
Datorită capacității limitate a locațiilor, vă rugăm să delegați maximum doi reprezentanți per instituție. Vă rugăm să vă înscrieți la sesiunea organizată în județul dumneavoastră, completând formularul de înregistrare online, cu cel puțin două zile înainte de data evenimentului la care sunteți interesat să participați.
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Interreg VI-A România-Ungaria, lansează azi, 7 iunie 2023, în consultare publică scurtă (runda a doua), Ghidul Aplicantului aferent primului Apel deschis pentru propuneri de proiecte, versiunea aprobată de către Comitetul de Monitorizare al Programului, în cadrul primei întruniri.
Documentul a fost elaborat cu scopul de a îndruma aplicanții în pregătirea proiectelor și conține detalii privind alocările financiare disponibile pe obiective specifice, elaborarea Cererii de finanțare și a anexelor la aceasta, limitele de buget și durata proiectelor, modul de depunere, criteriile de evaluare și selecție, precum și alte informații utile.
Ghidul Aplicantului, cu anexe, poate fi consultat aici.
Toți cei interesați sunt invitați să participe la acest proces de consultare publică, trimițând propuneri la: joint.secretariat@brecoradea.ro, până în data de 13 iunie 2023, ora 17.00 EET.
Prima reuniune a Comitetului de Monitorizare (CM) a Programului Interreg VI-A România-Ungaria a avut loc luni, 22 mai 2023, în Szeged (Ungaria).
Membrii și observatorii desemnați ai celor două delegații naționale, reprezentând atât instituții publice (centrale, regionale și locale), cât și societatea civilă (mediul academic și ONG-uri), s-au reunit pentru a decide asupra documentelor relevante menite să asigure implementarea corectă și fără probleme a Programului.
Astfel, au fost aprobate prin consens Regulamentul de Procedură al Comitetului de Monitorizare (care stabilește cadrul procedural al CM), Ghidul Solicitantului pentru Primul Apel Deschis de propuneri de proiecte (care prezintă principalele reguli pe care trebuie să le respecte solicitanții în procesul de depunere), precum și Manualul de Identitate Vizuală pentru perioada 2021-2027 (care îi sprijină pe viitorii beneficiari în îndeplinirea responsabilităților în materie de transparență și comunicare).
În perioada următoare, versiunea revizuită a Ghidului Solicitantului va fi lansată în consultare publică timp de 5 zile, după care va urma, la începutul lunii iunie, lansarea oficială a Primului Apel Deschis.
---
Prezentările susținute în cadrul primei întâlniri a Comitetului de Monitorizare pot fi descărcate de mai jos:
Conferința de Lansare a Programului Interreg VI-A România – Ungaria a fost un real succes. Peste 100 de participanți au fost prezenți la evenimentul care a avut loc la Oradea, în România, cu ocazia Zilei Europei.
Organizată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), în calitate de Autoritate de Management, reprezentat de E.S. ministrul MDLPA, domnul Cseke Attila, Conferința a fost onorată de prezența unor invitați de seamă, printre care: E.S ministrul maghiar al Afacerilor Externe și al Comerțului, domnul Szijjártó Péter, E.S. Ambasadorul Ungariei la București, domnul Zákonyi Botond, E.S. Ambasadorul României la Budapesta, domnul Gabriel Șopandă, reprezentanți ai Guvernelor României și Ungariei, precum și reprezentantul Comisiei Europene, domnul Director Slawomir Tokarski.
Printre distinșii participanți s-au numărat actori locali și regionali relevanți din aria programului: președinți și vicepreședinți ai Consiliilor Județene, primarul municipiului Oradea - oraș gazdă a evenimentului - prefectul județului Bihor, directorul general al Agenției pentru Dezvoltare Regională a Regiunii Vest, reprezentanți ai diferitelor instituții implicate în Programe Europene, parteneri actuali și viitori ai Programelor România-Ungaria.
Conferința a fost deschisă de discursurile oficiale ale celor doi reprezentanți ai Guvernului României și al Ungariei și ale reprezentantului Comisiei Europene, prezentați de domnul Dan Bălănescu, șeful Autorității de Management, urmate de discuții în cadrul panelului privind contextul cooperării dintre România și Ungaria, panel moderat de doamna Livia Banu, director executiv al BRECO.
Subiecte precum motivele și domeniul de aplicare, beneficiile și obstacolele în calea cooperării, dar și valorificarea, complementarități și sinergii cu alte programe ale UE sau naționale și contribuțiile aduse de programele Interreg la implementarea strategiilor macro-regionale ale UE, au fost abordate de vorbitorii din cadrul panelului: doamna Camelia Coporan, Director General al Direcției de Cooperare Teritorială Europeană din cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, domnul Dan Bălănescu, Șeful Autorității de Management, domnul Stefanik András, șef de departament în cadrul Ministerului Afacerilor Externe și Comerțului din Ungaria, domnul Viktor Oroszi , Coordonator al Strategiei UE pentru Regiunea Dunării în Ungaria, domnul Iustin Cionca, Președintele Consiliului Județean Arad, domnul Gémes László, Președintele Consiliului Județean Csongrád-Csanád, domnul Zalai Mihály Președintele Consiliului Județean Békés, domnul Mircea Mălan, Vice-președintele Consiliului Județean Bihor, domnul Pajna Zoltán, Președintele Consiliului Județean Hajdú-Bihar, domnul Seszták Oszkár, Președintele Consiliului Județean Szabolcs-Szatmár- Bereg, domnul Pataki Csaba, Președintele Consiliului Județean Satu-Mare, doamna Anna-Monika Modzelewska, DG Regio, Comisia Europeană, domnul Sorin Maxim, Director General al Agenției pentru Dezvoltare Regională a Regiunii de Vest și domnul Sławomir Tokarski Director, REGIO.D, Comisia Europeană.
Detaliile tehnice privind noile oportunități de finanțare susținute prin Program au fost furnizate de doamna Monica Terean, Șeful Secretariatului Comun. Prezentarea a inclus principalele caracteristici ale Programului: scopul, alocarea, prioritățile și obiectivele specifice, acțiunile indicative, tipurile de apeluri și proiecte preconizate, calendarul estimativ pentru lansarea apelurilor etc.
La final, oaspeții au avut ocazia să se bucure de un concert unic de orgă, susținut de domnul Eduard Antal, în Catedrala Romano-Catolică, parte a complexului Palatului Baroc din Oradea.
Conferința de lansare a programului Interreg VI-A România-Ungaria a fost transmisă în direct pe Facebook.
Mulțumiri tuturor celor care au participat la eveniment, fie personal, fie online!
Reprezentanții Guvernului României 🇷🇴, Guvernului Ungariei 🇭🇺 și Comisiei Europene 🇪🇺 și-au confirmat participarea la eveniment, care va continua cu vorbitorii cheie invitați în cadrul panelului și moderat de Dna Livia Banu, director executiv al BRECO, instituția care găzduiește Secretariatul Comun și Controlul de Prim Nivel al Programului Interreg VI-A România-Ungaria.
Aruncă o privire pe agendă și alătură-te nouă live pe Facebook, în 9 mai, de la ora 17.00 EET.
Ne vedem online!
AGENDA Launching Conference 09.05.2023
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației demarează procesul de selecție a partenerilor relevanți cu statut de observator în cadrul Comitetului de Monitorizare pentru Programul Interreg VI-A România-Ungaria 2021-2027, adoptat de Comisia Europenă la 16 decembrie 2022.
ATENTIE: Termenul pentru depunerea documentelor s-a prelungit până la 28 aprilie 2023!
Versiunea oficială a Programului este disponibilă la următorul link: https://interreg-rohu.eu/wp-content/uploads/2023/01/sfc2021-PRG-2021TC16RFCB042-1.1-1.pdf.
Comitetul de Monitorizare pentru Programul Interreg VI-A România-Ungaria (2021-2027) va fi structura bilaterală de tip partenerial, fără personalitate juridică, cu rol decizional strategic în procesul de implementare a Programului Interreg VI-A România-Ungaria (2021-2027) care, conform prevederilor regulamentelor comunitare și ale programului operațional supervizează programul și răspunde de eficiența și calitatea implementării acestuia, fiind format din reprezentanți de la nivel național, regional și local ai celor două state. Detalii despre rolul și activitatea Comitetului de Monitorizare se regăsesc în:
Pentru asigurarea unei reprezentări echilibrate a partenerilor pentru domeniile relevante ale Programului Interreg VI-A România-Ungaria, în conformitate cu prevederile art. 29, alin.1, litera (c) din Regulamentul (UE) 2021/1059 al Parlamentului european și al Consiliului din 24 iunie 2021 privind dispoziții specifice pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană (Interreg) sprijinit de Fondul european de dezvoltare regională și de instrumentele de finanțare externă (FEDR), Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației selectează parteneri cu statut de observator:
Selecția se va realiza pe baza unei Grile de evaluare alcătuită din:
Organizația/ Instituția care îndeplinește criteriile de eligibilitate și va obține punctajul cel mai mare va fi declarată selectată în calitate de observator în cadrul Comitetului de Monitorizare.
1. Pentru selecția organizațiilor non-guvernamentale:
2. Pentru selecția instituției publice de învățământ superior:
Prin urmare, pentru asigurarea unui cadru partenerial de colaborare instituţională Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației invită, în vederea selectării unor parteneri reprezentativi, organizațiile non-guvernamentale/asociațiile/fundațiile interesate reprezentând societatea civilă din domeniul protecției mediului și instituțiile publice de învățământ superior să își exprime interesul pentru participarea la Comitetul de Monitorizare pentru Programul Interreg VI-A România-Ungaria, prin transmiterea la adresa de e-mail: rohu@mdlpa.ro, până la data de: 21 aprilie 2023 a următoarelor documente (recomandăm solicitarea unei confirmări de primire):
ATENTIE: Termenul pentru depunerea documentelor s-a prelungit până la 28 aprilie 2023!
1. Scrisoare de intenție. Aceasta va cuprinde prezentarea informațiilor relevante din prisma criteriilor de eligibilitate și a criteriilor de experiență, precum și numele complet, funcția și datele de contact ale persoanelor desemnate ca observatori (titular și supleant) în cadrul CM;
2. Documentele legale de constituire ale organizației/ instituției. În cazul instituțiilor de învățământ superior indicarea acreditării:
3. Certificat de cazier fiscal și certificat de cazier judiciar al persoanei juridice (sau declarație pe proprie răspundere a reprezentantului legal, cu condiția prezentării certificatelor până în ziua anterioară primei reuniuni a CM).
GRILA DE EVALUARE pentru selectarea ONG-urilor cu activitate în domeniul protecției mediului
| Nr. | Criteriu | Admis | Respins |
| 1. | Organizația este constituită în baza Ordonanței de Guvern nr.26/2000 privind asociațiile și fundațiile, cu modificările și completările ulterioare | ||
| 2. | Organizația are ca domeniu de activitate protecția mediului | ||
| 3. | Organizația nu a făcut obiectul vreunei condamnări pentru o faptă care încalcă legislația |
| Criteriu | Punctaj |
| Organizația are activitate relevantă în domeniul protecției mediului.
Nota: se vor avea în vedere inițiative în domeniul dezvoltării politicilor publice de mediu, proiecte inovative implementate, implicarea în parteneriate cu alți actori relevanți, derularea unor campanii de conștientizare/informare, vizibilitate, alte rezultate deosebite în domeniul protecției mediului, etc |
GRILA DE EVALUARE pentru selectarea instituției publice de învățământ superior
| Nr. | Criteriu | Admis | Respins |
| 1. | Instituție publică de învățământ superior acreditată în România | ||
| 2. | Organizația nu a făcut obiectul vreunei condamnări pentru o faptă care încalcă legislația |
| Criteriu | Punctaj |
| Cele mai relevante 5 proiecte derulate de către instituția de învățământ superior, în domeniile prioritare ale Programului Interreg VI-A România-Ungaria: biodiversitate, resurse regenerabile, situații de urgență, cultură, turism, sănătate, cooperare transfrontalieră. |
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Interreg VI-A România-Ungaria 2021-2027, lansează în consultare publică, astăzi, 7 aprilie 2023, Ghidul Aplicantului aferent primului Apel deschis de propuneri de proiecte.
Documentul este elaborat cu scopul de a sprijini aplicanții în vederea pregătirii proiectelor aferente primului Apel deschis din cadrul Programului. Acesta conține informații privind elaborarea Cererii de finanțare și a bugetului, inclusiv a anexelor, modul de depunere, criteriile de selecție a proiectelor, precum și alte sfaturi utile.
Ghidul Aplicantului și anexele acestuia pot fi consultate aici.
Toți cei interesați sunt invitați să participe la această consultare publică, trimițând propunerile lor la: joint.secretariat@brecoradea.ro, până în data de 7 mai 2023. După consultare, Ghidul Aplicantului va fi aprobat de Comitetul de Monitorizare al Programului Interreg VI-A România-Ungaria.
REGIOSTARS, concursul anual organizat de Comisia Europeană, Direcția Generală Politici Regionale și Urbane (DG REGIO), a ajuns la cea de-a XVI-a ediție. Competiția a devenit de-a lungul anilor o marcă de excelență pentru proiectele finanțate de UE, care au un caracter inovativ și incluziv în ceea ce privește dezvoltarea regională.
În acest context, Autoritatea de Management încurajează beneficiarii de proiecte implementate și finalizate în cadrul Programului Interreg V-A România-Ungaria să participe la acest concurs.
Propunerile pot fi depuse prin intermediul platformei online, până la 31 mai 2023, în cadrul următoarelor categorii tematice:
Câștigătorii fiecăreia dintre cele 6 categorii vor fi selectați de un juriu independent și vor beneficia de o campanie de comunicare locală, gestionată în cooperare cu DG REGIO, pentru promovarea activităților premiate în regiune.
La fel ca în anii precedenți, publicul va avea și el posibilitatea de a vota pentru proiectul finalist preferat, în vederea acordării „Premiului publicului”.
Ceremonia REGIOSTARS de decernare a premiilor va fi organizată la Ostrava (Republica Cehă), pe 16 noiembrie 2023.
Mai multe detalii privind desfășurarea concursului sunt disponibile aici. De asemenea, pentru informații suplimentare privind procesul de depunere a candidaturilor, descrierea categoriilor de premii și modalitatea de acordare a acestora, vă rugăm să consultați Ghidul de aplicare.
Beneficiarii ROHU interesați să participe sunt rugați să contacteze Secretariatul Comun la adresa: joint.secretariat@brecoradea.ro.
Important: Doar proiectele finalizate vor fi luate în considerare. Un proiect finalizat este un proiect care a realizat toate activitățile planificate, a primit contribuția financiară finală și a fost declarat încheiat de beneficiarul proiectului și/sau de Autoritatea de Management.
Peisaje naturale impresionante, habitate neatinse și milioane de specii de animale, această diversitate se deschide în fața noastră atunci când privim dinspre Carpații Occidentali prin defileul râului Crișul Repede spre Parcul Național Criș-Mureș.
Această minunată regiune transfrontalieră este cea care a inspirat Societatea de Binefacere Don Orione Oradea (RO) să își unească forțele cu Direcția Parcului Național Criș-Mureș (HU) și cu Camera de Comerț și Industrie a județului Békés (HU), pentru a implementa împreună proiectul "Provocări comune și cooperare pentru gestionarea patrimoniului natural transfrontalier" (ROHU-7), finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională al Uniunii Europene și de România și Ungaria cu peste un milion de euro, în cadrul Programului Interreg V-A România-Ungaria.
Unul dintre principalele obiective ale proiectului a fost protejarea și promovarea acestor locuri minunate, bogate în biodiversitate, precum și schimbarea atitudinii turiștilor care vizitează aceste locuri în ceea ce privește importanța aprecierii patrimoniului natural și a recreerii active, prietenoase cu mediul înconjurător.
Proiectul a inclus investiții în educația de mediu, crearea de trasee tematice și trasee naturale, activități de conservare a speciilor protejate și de eradicare a speciilor invazive, precum și cursuri de formare privind transferul de cunoștințe.
Partenerul român a construit un refugiu în satul Zece Hotare, (comuna Șuncuiuș), pentru vizitatorii care participă la drumeții pe munte, vizitează peșteri sau pur și simplu doresc să admire frumusețea locului. Refugiul turistic "Belvedere" are și un punct de observare la mare înălțime, oferind vizitatorilor priveliști frumoase și posibilitatea de a organiza programe de educație ecologică. Refugiul turistic este inovator în felul său, deoarece turiștii au intrare liberă în clădire în timpul zilei și al nopții.
De asemenea, au fost luate măsuri specifice pentru a îmbunătăți starea ariilor protejate de pe partea maghiară a frontierei. Restructurarea agriculturii și răspândirea speciilor de plante invazive au transformat și sărăcit regiunea. Proiectul a reușit să contracareze cu succes aceste procese negative, îmbunătățind starea habitatelor și sporind atât biodiversitatea, cât și beneficiile socio-economice oferite de regiune. Rezultatele obținute nu au contribuit doar la conservarea frumuseții peisajului, ci au creat și o valoare turistică.
Proiectul a inclus, de asemenea, dezvoltarea infrastructurii de educație ecologică a Centrului de Vizitare Valea Crișului și a Parcului de Animale din centrul Direcției Parcului Național Criș-Mureș din Sarvas. A fost construită o nouă clădire dedicata educației de mediu, iar traseul natural existent a fost extins cu noi stații interactive. Numărul de vizitatori ai Parcului de Animale Criș-Mureș a crescut treptat de-a lungul anilor, astfel încât mesajul proiectului ajunge la un public mai larg.
Totodată, sub conducerea Camerei Județene de Comerț și Industrie (BMKIK) Békés, a fost modernizat Punctul de Informare Turistică Békéscsaba, extinzându-se astfel gama de servicii și îmbunătățindu-le calitatea. BMKIK a creat o experiență turistică autentică, dezvoltând în același timp o atitudine pozitivă și o atitudine durabilă față de patrimoniul natural (prin participarea la numeroasele conferințe, evenimente și 6 târguri organizate).
BMKIK a elaborat, de asemenea, o Strategie Turistică Comună, iar partenerii monitorizează și pun în aplicare orientările și măsurile de dezvoltare a turismului prevăzute în acest document. Implementarea proiectului a îmbunătățit, de asemenea, capacitatea instituțională a BMKIK.
Cei trei parteneri sunt încrezători că activitatea lor comună va crește semnificativ numărul de vizitatori din zona afectată de proiect pe termen lung. De acum încolo, turiștii, vizitatorii și persoanele, organizațiile și instituțiile interesate de acest domeniu vor putea beneficia de servicii specializate în promovarea turismului în zona transfrontalieră.
Proiectul CBN|ROHU 72 are ca obiectiv principal îmbunătățirea rețelei de cooperare instituționale transfrontaliere, creșterea interoperabilității, capacității de prevenire și diminuarea riscurilor în situații de urgență, prin abordarea riscurilor specifice, asigurarea rezilienței la dezastre și dezvoltarea sistemelor de gestionare a acestora.
În îndeplinirea acestuia, 5 instituții din 3 județe s-au asociat într-un parteneriat în cadrul proiectului cu un buget total de 2.682.782,50 Euro, din care cofinanțare FEDR este de 2.280.365,12 Euro.
Pe parcursul celor 55 de luni de implementare (mai 2019 - noiembrie 2023), partenerii și-au propus să contribuie la creșterea calității managementului riscurilor comune prin: creșterea capacității de intervenție transfrontalieră (obiectiv specific 1), creșterea gradului de pregătire a instituțiilor, cetățenilor, profesioniștilor și voluntarilor pentru abordarea comună a diverselor tipuri de risc (obiectiv specific 2) și îmbunătățirea capacității de reziliență la dezastre în zona transfrontalieră (obiectiv specific 3).
Colaborarea eficientă între cei cinci parteneri, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Managementul Situațiilor de Urgență (BP), Unitatea Administrativ – Teritorială Județul Arad (PP2), Unitatea Administrativ – Teritorială Județul Timiș (PP3), Asociația Euroregională DKMT (PP4) și Asociația de Pompieri Voluntari a orașului Mórahalom (PP5), a avut ca rezultat finalizarea majorității activităților prevăzute în proiect, permițând astfel obținerea următoarelor rezultate:
În intervalul rămas până la sfârșitul proiectului, partenerii vor implementa următoarele activități:
Progresul financiar al proiectului, la data de 01.03.2023, a fost de 1.928.320,58 Euro.
La finalul perioadei de implementare, ca urmare a acțiunilor derulate prin proiectul ROHU-72, 770.906 de persoane din cele 3 județe partenere vor beneficia de o protecție sporită în cazul situațiilor de urgență.
Proiectul “Conservarea, protejarea și promovarea valorilor naturale din zona transfrontalieră Salonta – Békéscsaba, ROHU-14 – The Nature Corner”, lansat în martie 2018, mai are de finalizat doar câteva activități până în 30 iunie 2023, dată care va marca finalul implementării acestuia.
Proiectul are la bază un parteneriat transfrontalier, public-privat, între Primăria Municipiului Salonta (lider de proiect), Asociația Milvus Transilvania Vest, respectiv Primăria Orașului Békés și Asociația Körösök Völgye Natúrpark din Ungaria.
Principalele activități vizează trei direcții: turism, conservarea naturii, educație și conștientizare, și sunt concepute pentru a proteja dropia, o specie critic periclitată (CR) în România și clasificată ca vulnerabilă (VU) la nivel global.
În 2022, Primăria Municipiului Salonta, liderul proiectului, a realizat o serie de activități importante pentru protejarea și punerea în valoare a patrimoniului natural local (prezentate în materialul video aici), printre care:
Turiștii se vor putea familiariza cu valorile naturale și culturale ale pustei salontane parcurgând, pe jos sau pe bicicletă, traseele a patru rute tematice. Până la finalul proiectului, vor fi expuse 23 de panouri informative și se va tipări un ghid în trei limbi (română, maghiară și engleză) cu aceste rute.
În încheiere, vă invităm să urmăriți aici un alt material retrospectiv cu dropiile de la Salonta, surprinse în decursul anului 2022.
Comitetul de Monitorizare a Programului Interreg V-A România-Ungaria s-a întâlnit în mediul online, în 3 februarie 2023, pentru a discuta aspecte importante legate de implementare.
Principalele subiecte de pe agendă au vizat performanța Programului la închidere. În acest context, Comitetul de Monitorizare a fost convocat pentru a decide angajarea fondurilor FEDR neutilizate și modificarea corespunzătoare a Programului de Cooperare.
Șeful Secretariatului Comun a susținut o scurtă prezentare, oferind informații relevante cu privire la premisele care au condus la disponibilitatea fondurilor FEDR la nivel de program, etapele procedurale, contextul juridic și justificarea utilizării ulterioare a acestor fonduri, precum și scenariul de finanțare propus. Prezentarea a inclus, de asemenea, scurte descrieri ale Cererilor de Finanțare Suplimentară depuse de proiectele strategice.
Pe baza informațiilor furnizate și în conformitate cu prevederile Metodologiei privind modul de utilizare a fondurilor FEDR disponibile în contextul Programului Interreg V-A România-Ungaria, aprobată anterior de Comitetul de Monitorizare, și având în vedere abordarea convenită în cadrul delegațiilor naționale, Comitetul de Monitorizare a decis să acorde fonduri suplimentare proiectelor strategice implementate în cadrul Programului, asigurând astfel realizarea în zona de frontieră a obiectivelor remarcabile pe care aceste proiecte și le-au propus.
Realocarea FEDR va avea ca rezultat modificarea Programului de Cooperare, care va fi ulterior aprobată de Comisia Europeană.
Întâlnirea a beneficiat de prezența reprezentantului Comisiei Europene, care, alături de Autoritatea de Management, Autoritatea Națională și Secretariatul Comun și-au confirmat sprijinul total pentru o implementare fără probleme și cu succes atât a proiectelor, cât și a Programului.
Prezentarea susținută în timpul întâlnirii este disponibilă mai jos.
Programul Interreg VI-A România-Ungaria pentru perioada 2021-2027 a fost adoptat de către Comisia Europeană în 16 Decembrie 2022.
Având o alocare totală în valoare de 175.940.025 EUR, din care 140.752.020 EUR FEDR, noul Program va fi implementat în comun de către România, în calitate de Autoritate de Management, găzduită de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, și Ungaria, în calitate de Autoritate Națională, găzduită de către Ministerul Afacerilor Externe și Comerțului.
Viziunea Programului ROHU este crearea unei regiuni transfrontaliere între România și Ungaria mai verde, mai rezilientă și mai coezivă, cu o mai bună înțelegere a oportunităților de cooperare, încredere sporită și reducerea barierelor în calea cooperării, spre obiectivele comune ale Agendei 2030, într-un cadru de cooperare sustenabil.
Strategia Programului ROHU este articulată în cadrul a 3 priorități, astfel:
Programul ROHU va sprijini inițiative comune transfrontaliere, precum schimburi de experiență, strategii comune / planuri de acțiune, contribuind la obținerea următoarelor rezultate așteptate:
Proiectele vizate vor avea impact asupra întregii arii a Programului, cuprinzând 8 județe, 4 în România (Arad, Bihor, Satu Mare și Timiș) și 4 în Ungaria (Békés, Csongrád-Csanád Hajdú-Bihar și Szabolcs-Szatmár-Bereg).
Alte documente relevante pentru procesul de programare, inclusiv cele privind evaluarea strategică de mediu, sunt disponibile aici.
Comitetul de Monitorizare al Programului Interreg V-A România-Ungaria s-a întrunit pe 11 octombrie 2022 pentru a discuta stadiul implementării programului și pentru a decide asupra utilizării viitoarelor fonduri FEDR disponibile.
Cu această ocazie, reprezentantul Comisiei Europene a prezentat Orientările privind închiderea programelor operaționale, adoptate pentru asistență din partea Fondului European de Dezvoltare Regională, Fondului Social European, Fondului de Coeziune și Fondului European pentru Pescuit și Maritim (2014-2020) 2021/C 417/01.
Șeful Secretariatului Comun al Programului a prezentat stadiul actual al programului și activitățile de comunicare desfășurate în acest an, inclusiv Evenimentul Anual 2022 și informații asupra viitorului Program. Pentru a facilita atingerea celei mai mari rate de absorbție, membrii CM au aprobat prin consens Metodologia privind modul de utilizare al FEDR-ului disponibil, rezultat din economiile proiectelor finalizate sau care ar putea fi identificate în continuare pe măsură ce implementarea Programului avansează.
Prezentările susținute în timpul întâlnirii sunt disponibile mai jos.
Apreciem sprijinul și contribuția tuturor participanților!
Methodology available ERDF MC-10
State of Play InterregRoHu Oct 2022 MC-10
Presentation to ETC IPA 22 09 22
Inspiră-te din experiența tinerilor profesioniști din zona de frontieră
româno-ungară!
 Antreprenor |
 Antreprenor |
 Antreprenor |
 Antreprenor |
 Arhitect |
 Asistent social |
 Avocat |
 Barman |
 Coafor |
 Coafeză |
 Cercetător în geologie |
 Cofetar |
 Crescător de cai |
 Dentist |
 Doctor |
 Electro-technician |
 Farmacist |
 Fotograf |
 Frizer |
 Lector |
|
 Muzician |
 Organizator de evenimente |
|
Beneficiarii români ai contractelor de finanțare pot ajusta contractele de achiziție publică/contractele sectoriale/acordurilor-cadru aferente proiectelor de investiții finanțate din fonduri europene nerambursabile, prin actualizarea prețurilor conform Memorandumurilor aprobate în ședința Guvernului României din data de 23 mai 2022, disponibile pe site-ul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene la aceste link-uri:
Aceste memorandumuri au fost aprobate pentru a pune în aplicare prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2022 privind ajustarea prețurilor și a valorii devizelor generale în cadrul proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile.
În perioada 17-18 mai am avut plăcerea să găzduim vizita colegilor noștri de la Comisia Europeană (CE), și anume domnul Pascal BOIJMANS, șef de departament - Interreg, Cooperare Transfrontalieră, Frontiere Interne (DG Regio), și dna Anna-Monika MODZELEWSKA, responsabilul nostru de Program.
Reprezentanții CE au fost întâmpinați de domnul Dan BĂLĂNESCU, Șeful Autorității de Management (AM) și doamna HORVÁTH Nikoletta, reprezentant al Autorității Naționale (ANHU). Doamna Livia BANU, Director Executiv BRECO și doamna Monica TEREAN, Șeful Secretarului Comun, au însoțit oaspeții pe toată durata șederii lor.
Cu această ocazie, pe lângă analiza stadiului actual de implementare a Programului curent, au fost vizitate 4 obiective de investiții, situate de ambele părți ale graniței și finanțate fie prin proiecte strategice, fie prin proiecte normale. La Debrețin, s-au efectuat vizite la fața locului la Incubatorul cultural transfrontalier româno-maghiar pentru arta spectacolului (ROHU 445) și la Centrul de educație transfrontalieră româno-maghiar pentru patrimoniul cultural și istoric (ROHU 446), în timp ce, la Oradea, au fost prezentate delegației secțiile de Istorie, Etnografie și Artă, precum și Sala de Conferințe, renovate în cadrul Muzeului „Țării Crișurilor” (ROHU 446). De asemenea, a fost organizat un tur ghidat al laboratorului automatizat de analize medicale al Spitalului Clinic Județean de Urgență Oradea (ROHU 357), recent inaugurat.
Privind spre viitor, aspecte legate de noul Program Interreg VI-A România-Ungaria, depus la Comisia Europeană la 1 aprilie 2022, au fost discutate în cadrul întâlnirilor tehnice care au avut loc. Dintre subiectele de pe ordinea de zi amintim propunerile de operațiuni de importanță strategică, principiul parteneriatului și consolidarea capacității administrative.
Oaspeții noștri au fost impresionați de resursele naturale și culturale ale zonei vizitate, în special de bogatul patrimoniu Art-Nouveau, și au apreciat eforturile Programului și ale beneficiarilor de a dezvolta în comun o regiune transfrontalieră armonizată, prin implementarea de operațiuni care abordează provocări comune și printr-o strânsă cooperare, în contextul actualului și viitorului Program ROHU Interreg.
